Sâmbătă, 12 iunie, la ora 14.00, a avut loc, în cadrul târgului internaţional de carte BOOKFEST, lansarea celui de-al treilea volum de poezii al brăilencei Diana Corcan, "Tubaj cu şarpe" (Editura Brumar, Timişoara, 2010"), din colecţia "Poeţi români contemporani". La lansarea volumului au vorbit despre poezia şi poeticul Dianei Corcan directorul editurii, publicistul şi poetul Robert Şerban, poetul şi publicistul Ion Zubaşcu, redactorul-şef al revistei literare "Luceafărul de dimineaţă", Gelu Negrea, şi legenda vie a prozei post-decembriste româneşti, romancierul Radu Aldulescu. De asemenea, la eveniment a fost prezent şi scriitorul Liviu Antonesei, directorul revistei "Timpul".
Un element surprinzător, pentru ceea ce de obicei presupune lansarea unei cărţi de poezie, a fost prezenţa numeroasă a publicului, după cum a mărturisit Robert Şerban.
Un punct comun al celor care au introdus publicul în universul poeziei Dianei Corcan a fost axarea pe o anume specificitate a poeticii din "Tubaj cu şarpe" - considerat a fi cel mai puternic volum de până acum al poetei -, în sensul că este total rupt de ceea ce se înţelege prin lirica feminină, fiind absolut imposibil de detectat la citire fragilitatea şi discursivitatea tipic feminine. Gelu Negrea chiar a punctat în debutul evenimentului senzaţia de forţă nedisimulată, generată în priză directă, care, în general, este rezervată liricii masculine. Acelaşi lucru l-a accentuat şi poetul Ion Zubaşcu, subliniind, pe lângă surprinzătoarea vitalitate a textului poetic, "violenţa" şi duritatea conceptului poetic al Dianei Corcan, pornind de la simbolistica titlului şi până la sinceritatea brutală a poemelor. Ineditul a apărut, şi chiar a atras atenţia asupra lui, la nivelul filiaţiilor: în timp ce Gelu Negrea a mărturisit că nu cunoaşte un exemplu asemănător, Ion Zubaşcu a mers pe o intersecţie complicată de linii de forţă, depistând influenţe cu incursiuni în expresionismul german, în suprarealism şi în poetica discreţiei crepusculare, făcând trimitere la Georg Trakl şi Constantin P. Kavafis.
Încheierea a aparţinut romancierului Radu Aldulescu, care a punctat faptul că un asemenea volum de poezii face parte din categoria acelor lucruri pe lângă care nu trebuie să se treacă cu indiferenţă.