* Polonia, România, Finlanda, Suedia, Danemarca, Malta, Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croația și cele trei țări baltice – Estonia, Letonia și Lituania se opun manevrelor de la vârful UE de schimbare a tratatelor * inițiatori sunt Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen * “Nu dorim o Europă cu mai multe viteze”, este punctul de vedere exprimat de europarlamentarul Mihai Tudose (foto), fost premier al României * se vrea ca în UE, țările puternice să poată face orice “reformă”, fără votul celorlalte state * de exemplu, reforma electorală ar împărți europarlamentarii în două categorii: de mâna întâi și de mâna a doua
Treisprezece țări din UE, printre care și România, se opun declanșării unei proceduri pentru schimbarea tratatelor europene, dorită de Parlamentul European, președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a face, chipurile, Uniunea mai eficientă. În realitate, este o nouă încercare de a concentra decizia de la nivelul UE doar în mâna țărilor puternice, iar votul celorlalte state să nu mai conteze. În plus, se încearcă și o “reformare” a alegerilor europarlamentare care ne aruncă în perioada “parașutaților” de la Centru, de această dată “centrul” însemnând liderii UE.
NU pentru Europa cu mai multe viteze
“PSD spune NU, România spune un NU hotărât acestei încercări de a transforma Europa într-o Europă cu 4,5,6 viteze! Nu se poate așa ceva!”, ne-a declarat săptămâna trecută europarlamentarul Mihai Tudose, întrebat despre acest subiect, insuficient dezbătut în spațiul public, după părerea noastră. Sursa citată a punctat că în prezent la baza UE stă consensul. “D'aia există și dreptul de veto”, a adăugat europarlamentarul nostru. Ce dorește tandemul Macron – Ursula? “Practic, 14 țări, cele mai dezvoltate, vor lua totul, vor vota ce vor dori, iar restul de 13 țări mai mici, intrate mai târziu în Uniune vor rămâne izolate. UE însemna să ne dezvoltăm cu toții, să-l ajutăm cu toții și pe cel mai sărac...”, a declarat Mihai Tudose.
„Va trebui să ne reformăm textele, este evident. Una dintre căile acestei reforme este convocarea unei convenții de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și eu sunt de acord cu ea”, a spus Macron în fața legislativului comunitar, citat de presa centrală. Discursul președintelui francez ar fi urmarea propunerilor cetățenilor de reformare a UE, rezultate al unui dialog cetățenesc de un an de zile privind viitorul blocului comunitar.
Președintele francez a mai spus că vrea să discute despre posibile schimbări la tratatele UE la viitorul summit al liderilor UE.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este de acord cu modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru eliminarea votului în unanimitate în decizii-cheie, „dacă va fi necesară”.
Despre declarațiile acestor lideri, Tudose a afirmat că de fapt este vorba despre o “împachetare într-o formă frumoasă” cu referire la așa-zisul dialog cetățenesc care ar fi condus la o asemenea concluzie. “Dialog cetățenesc în timpul pandemiei?!”, s-a întrebat retoric fostul premier Mihai Tudose
Europarlamentarul a adus în discuție și alt aspect la fel de controversat care ar putea însemna o nouă încălcare a suveranității naționale: este vorba despre așa-numita reformă a legislației electorale a UE. Din nou un subiect aproape absent din spațiul public românesc.
Listele transnaționale. Europarlamentari parașutați
Mihai Tudose ne-a lămurit cu privire la aspectele birocratice ale acestei “circumscripții europene”. Astfel, Raportul privind reforma legislației electorale a Uniunii Europene a fost votat de Parlamentul European la 3.05.2022, cu 331 voturi pentru, 257 împotrivă și 52 de abțineri.
Despre ce este vorba:
1. Se creează o circumscripție formată din întregul teritoriu al Uniunii Europene, din care sunt aleși 28 de membri ai Parlamentului European la prima alegere a membrilor Parlamentului European după intrarea în vigoare a prezentului regulament.
Pentru alegerile ulterioare ale membrilor Parlamentului European, dimensiunea circumscripției de la nivelul Uniunii este stabilită prin Decizia Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European.
2. Alegerile desfășurate în circumscripția de la nivelul Uniunii nu aduc atingere numărului de membri ai Parlamentului European aleși în fiecare stat membru.
Altfel spus, vor exista două categorii de europarlamentari: cei naționali propuși de partidele fiecărui stat în parte și aleși ca până acum și cei impuși de la centru, pe liste separate, aleși de toți cetățenii UE. “Adică or să apară niște zei, mai presus de orice...și ceilalți, europarlamentarii obișnuiți, aleși de cetățenii din țările lor”, a tradus Mihai Tudose.
Concret, conform propunerii de regulament:
- Circumscripția europeană ar fi gestionată de Autoritatea electorală europeană
- Nu se stabilește un prag electoral minim pentru această circumscripție
- Vor fi buletine de vot separate cu numele și logoul entității electorale europene respective
- Se asigură timp de emisie radio-tv aparte circumscripției de la nivelul Uniunii
- Pentru echilibru geografic, listele de candidați de la nivelul Uniunii sunt împărțite în trei poziții. Fiecare dintre aceste trei poziții trebuie completată cu un candidat provenind din fiecare dintre cele trei grupuri de state membre:
- Grupa A cuprinde Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia.
- Grupa B, cu 10 state, e deschisă de România și cuprinde țări mai mici, ca Olanda, Belgia și Grecia, ultima fiind Bulgaria.
- Grupa C: 12 țări, prima Danemarca, ultima Malta.
- Repartizarea locurilor se efectuează în conformitate cu sistemul D’Hondt (greu de explicat ca să înțeleagă toată lumea -n.n).
Baza juridică invocată:
Art. 14, alin. 2, Tratatul privind UE: ”Parlamentul European este compus din reprezentanții cetățenilor Uniunii”.
Conform considerentului C din raport, art. 14 ”prevede că Parlamentul trebuie să fie compus din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii și nu ai popoarelor statelor membre”. Art. 19 din raport ”subliniază că înființarea unei circumscripții la nivelul Uniunii din care deputații sunt aleși pe baza unor liste transnaționale este compatibilă cu tratatele, în special cu articolul 14 alineatul (2) din TUE”.
În februarie 2022, la cererea Comisiei pentru afaceri constituționale a PE, Serviciul Juridic al Parlamentului European a avizat proiectul de creare a unei circumscripții europene, pe care o consideră conformă cu Tratatul UE. Serviciul juridic a precizat că nr. maxim de eurodeputați ce pot fi aleși pe liste transnaționale este de 46 (respectiv diferența dintre cifra maximă de europarlamentari prevăzută în Tratat - 751 și cea actuală, rămasă după Brexit - 705 membri).
Istoric:
- Crearea listelor transnaționale a fost cerută inițial într-o rezoluție votată în 2015 de Parlamentul European, dar a căzut la vot, în februarie 2018, în special din cauza opoziției PPE și a partidelor eurosceptice.
- La Consiliul European din 23.02.2018 s-a decis: ”În ceea ce privește listele transnaționale, liderii vor reveni asupra acestei chestiuni în viitor, în vederea alegerilor din 2024”. În privința sistemului capilor de listă și a desemnării președintelui Comisiei Europene, Donald Tusk a declarat că Consiliul European nu poate garanta în avans că îl va propune pe unul dintre principalii candidați la funcția de președinte al Comisiei Europene: ”Nu există niciun automatism în acest proces. Tratatul prevede foarte clar că desemnarea candidatului ține de competența autonomă a Consiliului European”.
- Crearea circumscripției europene a fost convenită, la 17.01.2022, de cele mai mari trei grupuri politice, PPE, SD și Renew, la negocierea privind prioritățile comune pentru a doua jumătate a mandatului. Proiectul a fost acceptat de Manfred Weber, în ciuda opoziției unei părți din PPE (Partidul Popular European).
Pro și contra
“Există temeri, mai ales din partea țărilor mici, că nu vor avea candidați pe listele pentru această circumscripție europeană, pe care și-ar putea-o împărți marile state din UE”, ne-a declarat Tudose.
Iată declarația lui Nuno Melo, eurodeputat PPE, Portugalia: ”Listele transnaționale vor crea un sistem de caste. Liderii grupurilor politice europene, dominate invariabil de cele mai mari țări, vor fi cei care vor dicta candidați din țări care nu sunt ale lor, într-un mod arbitrar total inacceptabil în democrație și nedemn de proiectul nostru comun. Uniunea Europeană va avea două tipuri de europarlamentari: deputați de clasa întâi, aleși pe listele transnaționale și deputați de clasa a doua, ceilalți.”
Europarlamentarul Tudose a mai adăugat că s-a pus problema situației în care mai multe partide din aceeași țară aparțin aceluiași partid european: “Ce fel de semnal va transmite preferința familiei europene pentru un partid? Nu va distorsiona competiția națională?”
Și nu în ultimul rând, parlamentele naționale nu au niciun cuvânt de spus, urmând să fie puse în fața faptului împlinit.
Alte puncte în dispută:
- art. 23 recomandă să se introducă vârsta minimă pentru dreptul de vot de 16 ani, fără a aduce atingere ordinelor constituționale existente care stabilesc o vârstă minimă de vot de 18 sau 17 ani; este de părere că acordarea dreptului de vot la vârsta de 16 ani ar reflecta drepturile și îndatoririle actuale pe care le are deja tineretul european în unele state membre;
- art. 34 sugerează stabilirea datei de 9 mai ca zi a alegerilor europene, indiferent de ziua săptămânii în care cade aceasta, cu posibilitatea ca această zi să devină o sărbătoare legală; sunt state, precum România, în care alegerile au loc duminica și alte țări în care se organizează întotdeauna într-o zi lucrătoare.
Argumente pro:
- Înființarea unei circumscripții la nivelul UE, în care listele sunt deschise de candidatul fiecărui grup politic pentru președinția Comisiei, va întări democrația europeană și va oferi mai multă legitimitate alegerii președintelui Comisiei.
- Un forum al cetățenilor europeni în cadrul Conferinței privind viitorul Europei a formulat recomandarea pentru liste electorale transnaționale.
Procedura finală
Consiliul va trebui să decidă cu unanimitate de voturi ale statelor membre până cel târziu în primăvara viitoare, astfel încât să poată fi aplicat la alegerile europene din 2024.
Raportorul speră ca un acord în Consiliu să fie obținut în mandatul Președinției Cehiei la Consiliul UE, în a doua jumătate a acestui an.
Ungaria a anunțat în 2018 că se opune listelor transnaționale, iar FIDESZ a precizat în 2021 că respinge în continuare ideea.
