Magistrații Curții Constituționale au amânat pentru data de 27 aprilie luarea unei decizii asupra sesizării Avocatului Poporului pe Legea nr. 90/2001, actul normativ care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să pretindă funcția de premier. Este, practic, a treia amânare decisă de CCR. La amânarea din 21 martie, președintele CCR, Valer Dorneanu, arăta că magistrații constituționali s-ar confrunta cu „cea mai grea” speță de până acum și vorbea de existența unor presiuni mediatice și politice.
La împlinirea a trei luni de la primirea sesizării Avocatului Poporului, magistrații Curții Constituționale nu reușesc să convină asupra unei decizii, semn al mizei deosebite pe care o are subiectul.
Articolul care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să pretindă funcția de premier va fi discutat de magistrații constituționali în ședința din 27 aprilie, a patra dedicată acestui subiect.
Marți, președintele CCR a anunțat, în schimb, că deciziile Curții nu vor mai fi comunicate public, de azi înainte, prin declarații făcute presei la sfârșitul ședințelor, ci prin simple comunicate de presă. Hotărârea de a elimina declarațiile de la sfârșitul ședințelor vine după ce, acum două săptămâni, Valer Dorneanu a vorbit, în fața camerelor și a microfoanelor, de presiuni mediatice și politice.
urtea Constituțională a mai discutat sesizarea Avocatului Poporului în ședințele din 7 și 21 martie, dar magistrații nu au reușit să ajungă la o majoritate, amânând luarea unei decizii pentru ședința de marți. „E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii, care niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională. Acum, ne-am cam apropiat de două variante. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică”, explica Valer Dorneanu, la amânarea din 21 martie.
Tot președintele CCR vorbea, acum două săptămâni, de existența unor presiuni asupra Curții. „Noi nu ne ghidăm neapărat după presiunea mediatică, nici după cea politică, pentru că aceea există tot timpul. De fapt, ambele există. Vrem întâi să fim împăcaţi cu conştiinţa noastră şi cu convingerea că soluţia pe care o dăm corespunde interpretării exacte a Constituției şi sensului Legiuitorului, în măsura în care el este în concordanţă cu principiile constituţionale”, declara Dorneanu.
Curtea Constituţională a fost sesizată de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, pe 5 ianuarie 2017. Vizat este articolul 2 din Legea nr. 90/2001, care spune că nu pot fi membri ai Guvernului persoanele care au suferit condamnări penale.
În sesizarea depusă la CCR, Victor Ciorbea a argumentat că articolul ar contraveni mai multor prevederi constituționale, Convenției pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, Declarației Universale a Drepturilor Omului și Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice.
„Este de necontestat faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, trebuie să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate şi corectitudine menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile statului, însă cadrul legislativ ce guvernează condițiile de accedere la o funcție trebuie să fie unul coerent, predictibil și unitar, aplicabil tuturor reprezentanților celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale. Separaţia puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului; dimpotrivă, presupune existenţa unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forţe între acestea. Or, un asemenea echilibru nu poate fi realizat decât prin existența unui sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri”, arăta Avocatul Poporului, la momentul sesizării CCR.
Ulterior, la prima dezbatere a sesizării, reprezentantul Avocatului Poporului a pledat pentru admiterea sesizării făcând trimitere la Statutul deputaților și senatorilor care nu conține vreo interdicție pentru persoanele condamnate, interdicția putând deriva doar din decizia definitivă a instanței.
Procurorul de ședință a invocat, în schimb, alte categorii de profesii din domeniul public - medici, dentiști, primari, etc. - în cazul cărora o condamnare definitivă pentru anumite infracțiuni în legătură cu serviciul atrage interdicția exercitării profesiei. Procurorul a mai arătat că trebuie să existe un standard minim comun pentru ocuparea unei funcții publice.
După alegerile parlamentare, președintele PSD, Liviu Dragnea, a susținut că social-democrații nu vor iniția în Parlament vreo procedură de modificare a legii care-l împiedica să devină membru al Guvernului. Totuși, liderul PSD a precizat că este decizia Avocatului Poporului dacă atacă sau nu prevederea la CCR, pe care a catalogat-o drept „o abolire”, „o decădere pe viață” din dreptul de „a fi ales”. „Nu este nici măcar o restrângere a drepturilor fundamentale şi aici vorbim de dreptul de a fi ales pentru că membrii Guvernului sunt votaţi de Parlament, deci sunt aleşi” a susținut, atunci, Dragnea.
Președintele PSD a declarat duminica trecută, la un post de televiziune, că nu și-ar mai dori să fie premier. „Obiectivul meu nu mai este să fiu prim-ministru. Obiectivul meu este să gestionez, atât cât pot, conducerea Camerei și conducerea Parlamentului, împreună cu Călin Popescu Tăriceanu”, a arătat Dragnea.
