Asociatia Pro Democratia Club Braila si Agentia de Monitorizare a Presei au organizat, ieri, la Casa de Cultura a Municipiului Braila, dezbaterea pe tema "Transparenta Fondurilor Europene in Romania - Analize si Tratament". Proiectul este finantat de Institutul pentru o Societate Deschisa, prin Fundatia Parteneri pentru Dezvoltarea Locala. La eveniment au participat reprezentanti ai organizatiilor partenere din cadrul proiectului, ai institutiilor administratiei publice, ai mass-media si ai altor organizatii neguvernamentale.
Dezbaterea, moderata de Mircea Toma, directorul Agentiei de Monitorizare a Presei, s-a desfasurat in urma unui studiu realizat in Braila si Craiova, zone care au reusit sa atraga cele mai multe finantari din fonduri europene. Studiul, finalizat printr-un raport, a avut drept subiecti persoane din administratia publica ce se ocupa de implementarea si monitorizarea fondurilor europene, precum si beneficiari ai unor astfel de fonduri.
Raportul Transparenta Fondurilor Europene in Romania - Analize si Tratament este rezultatul proiectului de Transparenta Fondurilor Europene in Romania, care isi propune sa contribuie la eficientizarea procesului de cheltuire a fondurilor comunitare.
Dezbaterea a reprezentat o componenta importanta a proiectului, ea urmarind sa exploreze problemele cu care se confrunta procesul de implementare a fondurilor europene in Romania si sa investigheze solutii viabile pentru rezolvarea acestora.
"Ideea acestui proiect a pornit de la o suspiciune: in Romania unii fura. Apoi am zis ca nu este bine sa pornim de la premiza de vinovatie si am incercat sa facem in asa fel ca banii comunitari - acel vis frumos de 32 de miliarde de euro, cit va primi Romania pina in 2013 - sa ajunga intr-o cit mai mare masura acolo unde doare mai rau. Asadar, prin intermediul acestui proiect, incercam sa stirnim o gindire aplicata la problemele societatii si sa gasim o solutie de monitorizare eficienta a modului de cheltuire a banilor, astfel incit acestia sa nu se piarda pe drum", a rezumat ideea proiectului Mircea Toma, directorul AMP.
Proiectul, in patru pasi
Dan Barbulescu, un alt reprezentant al Agentiei de Monitorizare a Presei, e explicat ca un prim pas l-a constituit identificarea problemelor sistemului de cheltuire a fondurilor europene, prin aplicarea a 65 de interviuri atit beneficiarilor finantarilor, cit si functionarilor din institutiile cu rol de implementare sau monitorizare.
"Lipsa informarii, birocratia si coruptia au fost problemele cel mai des invocate de participanti. Au urmat slaba pregatire a personalului din institutii, legislatia contradictorie si fluctuanta, lipsa experientei beneficiarilor si lipsa fondurilor de cofinantare", a subliniat Barbulescu.
Explicatiile primite din partea participantilor la interviuri au fost transformate in ipoteze de nereguli, care pot aparea in faza de pregatire a licitatiilor (influente ale politicului in alegerea procedurilor de licitatie, ofertanti care platesc sau primesc recompense etc.), in faza de selectare a aplicatiilor (manipularea membrilor comisiei, legaturi ascunse, acordarea de contracte unor "clienti permanenti" etc.), in faza de implementare a contractului (posibilitatea de deturnare de fonduri, nerespectarea termenilor de referinta) si in faza de monitorizare a proiectului (posibilitatea coruperii celor care efectueaza monitorizarea pentru a "inchide ochii", conflicte de interese neidentificate).
Ipotezele prezentate mai sus au fost supuse apoi chestionarii, iar in final, sint listate solutiile necesare rezolvarii ariilor vulnerabile descoperite.
Dupa intilnirea de ieri, Mircea Toma a apreciat drept foarte importanta "recoltarea situatiilor legate direct de regiune" si ca ceea ce s-a semnalat este legat, in principal, "de relatia dintre Agentia de Dezvoltare si cerere. Deci, ceea ce ar trebui sa fie o legatura intre interesele cetatenilor (prin intermediul alesilor, politicienii aflati la conducerea judetului), si modul de redistribuire a fondurilor pentru obtinerea cofinantarilor nu se petrece asa cum ar trebui. Este un moment de discontinuitate, in care politicianul, practic, decide in functie de alte criterii decit cele ale obstii".
Dezbaterea, moderata de Mircea Toma, directorul Agentiei de Monitorizare a Presei, s-a desfasurat in urma unui studiu realizat in Braila si Craiova, zone care au reusit sa atraga cele mai multe finantari din fonduri europene. Studiul, finalizat printr-un raport, a avut drept subiecti persoane din administratia publica ce se ocupa de implementarea si monitorizarea fondurilor europene, precum si beneficiari ai unor astfel de fonduri.
Raportul Transparenta Fondurilor Europene in Romania - Analize si Tratament este rezultatul proiectului de Transparenta Fondurilor Europene in Romania, care isi propune sa contribuie la eficientizarea procesului de cheltuire a fondurilor comunitare.
Dezbaterea a reprezentat o componenta importanta a proiectului, ea urmarind sa exploreze problemele cu care se confrunta procesul de implementare a fondurilor europene in Romania si sa investigheze solutii viabile pentru rezolvarea acestora.
"Ideea acestui proiect a pornit de la o suspiciune: in Romania unii fura. Apoi am zis ca nu este bine sa pornim de la premiza de vinovatie si am incercat sa facem in asa fel ca banii comunitari - acel vis frumos de 32 de miliarde de euro, cit va primi Romania pina in 2013 - sa ajunga intr-o cit mai mare masura acolo unde doare mai rau. Asadar, prin intermediul acestui proiect, incercam sa stirnim o gindire aplicata la problemele societatii si sa gasim o solutie de monitorizare eficienta a modului de cheltuire a banilor, astfel incit acestia sa nu se piarda pe drum", a rezumat ideea proiectului Mircea Toma, directorul AMP.
Proiectul, in patru pasi
Dan Barbulescu, un alt reprezentant al Agentiei de Monitorizare a Presei, e explicat ca un prim pas l-a constituit identificarea problemelor sistemului de cheltuire a fondurilor europene, prin aplicarea a 65 de interviuri atit beneficiarilor finantarilor, cit si functionarilor din institutiile cu rol de implementare sau monitorizare.
"Lipsa informarii, birocratia si coruptia au fost problemele cel mai des invocate de participanti. Au urmat slaba pregatire a personalului din institutii, legislatia contradictorie si fluctuanta, lipsa experientei beneficiarilor si lipsa fondurilor de cofinantare", a subliniat Barbulescu.
Explicatiile primite din partea participantilor la interviuri au fost transformate in ipoteze de nereguli, care pot aparea in faza de pregatire a licitatiilor (influente ale politicului in alegerea procedurilor de licitatie, ofertanti care platesc sau primesc recompense etc.), in faza de selectare a aplicatiilor (manipularea membrilor comisiei, legaturi ascunse, acordarea de contracte unor "clienti permanenti" etc.), in faza de implementare a contractului (posibilitatea de deturnare de fonduri, nerespectarea termenilor de referinta) si in faza de monitorizare a proiectului (posibilitatea coruperii celor care efectueaza monitorizarea pentru a "inchide ochii", conflicte de interese neidentificate).
Ipotezele prezentate mai sus au fost supuse apoi chestionarii, iar in final, sint listate solutiile necesare rezolvarii ariilor vulnerabile descoperite.
Dupa intilnirea de ieri, Mircea Toma a apreciat drept foarte importanta "recoltarea situatiilor legate direct de regiune" si ca ceea ce s-a semnalat este legat, in principal, "de relatia dintre Agentia de Dezvoltare si cerere. Deci, ceea ce ar trebui sa fie o legatura intre interesele cetatenilor (prin intermediul alesilor, politicienii aflati la conducerea judetului), si modul de redistribuire a fondurilor pentru obtinerea cofinantarilor nu se petrece asa cum ar trebui. Este un moment de discontinuitate, in care politicianul, practic, decide in functie de alte criterii decit cele ale obstii".
