Autor al mai multor volume de proza si publicistica, scriitorul Michael Haulica, pina de curind redactorul-sef al editurii Tritonic, este unul dintre cei care, prin infiintarea colectiilor LIT si Fiction.ro, au adus in fata cititorilor romani cartile unor autori ca Neil Gaiman, Jeff Vandermeer ori China Mieville. De citeva zile, Haulica se ocupa de proiectul Nautilius al editurii Nemira, de descoperire si promovare a literaturii fantastice autohtone. Primul pas va fi facut miine, cind revista "Nautilius" isi va relua aparitia, in format electronic, la adresa www.nautilus.nemira.ro
- Ai trecut prin toate ipostazele care au legatura cu cartea: scriitor, publicist, redactor, editor... Ai cunoscut zona asta, piata literara, din toate unghiurile. Spune-mi, te rog, se poate trai din scris in Romania? Este piata de carte de la noi suficient de puternica pentru a permite existenta scriitorilor profesionisti?
- Da. Cu siguranta, da. Se si traieste... E drept, sint foarte putini scriitori romani care o fac, dar sint. Mircea Cartarescu este, cred, exemplul cel mai la indemina. Ar trebui, totusi, sa definim intii termenii. A trai din scris este echivalent cu a trai din orice alta meserie. Nu spune nimeni ca "a trai din scris" este echivalent cu a trai bine sau foarte bine. Asa cum, daca ai alta meserie, asta nu inseamna automat ca traiesti bine/foarte bine din ea. Poti avea salariul mediu, dar il poti avea si pe cel minim. Cred ca atunci cind scriitorii se pling ca nu se poate trai din scris in Romania inteleg prin asta "nu se poate trai foarte bine". Si mai e ceva: am invatat, in ultimii ani, ca a trai din scris nu inseamna doar a scrie o carte si a astepta gloria si bogatia. Mai inseamna a scrie si articole, mai inseamna si a-ti crea o imagine, a te autopromova, daca vrei. Si acum sa intram in subiectul intrebarii. A cistiga bani de pe urma a ceea ce faci este, neindoielnic, legat de performanta. In industria editoriala, performanta se exprima in exemplare vindute. Si atunci, este evident ca nu se poate trai din 500-1000 de exemplare vindute. Hai sa facem un calcul. Un scriitor primeste, in general, cam 7% din pretul cartii. In functie de numele lui, de "performanta", poate primi chiar mai mult. Luam o carte de dimensiuni obisnuite, la un pret obisnuit, sa zicem 25 lei. 7% inseamna 1,75 lei. La 1000 de carti vindute rezulta 1750 lei. Ceea ce, pe luna, ar fi un venit onorabil. Rezulta ca daca scriitorul roman vinde 12000 de exemplare pe an, e OK. Poate trai din scris. Asta daca suma de 1750 de lei pe luna il multumeste. Iar piata de carte nu trebuie sa fie puternica pentru atingerea acestui deziderat. Trebuie doar ca volumul autorului respectiv sa se vinda. Adica sa fie cautat. Sa se imprastie vestea despre el... Si ajungem la cele peste 100.000 de exemplare vindute de Mircea Cartarescu din "De ce iubim femeile". Cifra o stiu din presa, s-a vorbit chiar de mai mult. Deci... se poate. Numai ca trebuie sa scriem carti care sa se vinda. Si atunci vom avea si bani. E drept ca scriitorul roman nu se poate abtine din a fi genial, vorba cuiva. Si scrie carti pentru un public foarte redus, iar ceea ce se vinde considera ca este compromis in dauna valorii. Acuma... fiecare cum poate. Despre "Un veac de singuratate" se spune ca este o carte valoroasa. Si totusi s-a vindut in milioane de exemplare. Asa ca revin la... se poate.
- Stiu ca in spatiul anglo-saxon, si nu numai acolo, autorii de succes sint reprezentati de agenti literari, ca exista aceasta interfata intre autori, pe de o parte si edituri, de partea cealalta. Cum se face ca, la noi, desi piata de carte pare in plin avint, agentul literar se lasa inca asteptat, iar scriitorii umbla in continuare cu manuscrisul in mina, batind pe la portile editurilor?
- As zice ca nu doar autorii de succes, ci toti autorii care vor sa-si publice cartile. Cunosc cazuri de scriitori care au umblat ani de zile din editura in editura si pina la urma au ajuns la un agent care le-a vindut in scurt timp cartea. La noi problema este mai complicata deocamdata si are legatura cu prima intrebare. Scriitorul roman inca nu vinde suficient pentru a-si permite ca, din drepturile de autor, sa plateasca si un agent. Ca agent e foarte complicat sa traiesti din procentul pe care ti-l ofera scriitorii romani din vinzarile lor. Dar, se pare, daca reusesti sa vinzi scriitorii romani pe pietele straine, e OK. Banii sint altii acolo si, tradusi in lei, e altceva. Eu cred totusi ca sintem aproape de ziua in care agentul literar pentru scriitori romani sa apara pe piata. Din cite stiu, deja sint agenti in Romania care au reusit sa vinda in strainatate carti ale autorilor romani. Daca ne intoarcem la piata interna, se pare ca, in sfirsit, editurile au scapat de complexul autorului roman. Din ce in ce mai multi autori romani sint publicati si, de la o vreme, tirajele acestora cresc, si asta inseamna ca si vinzarile. Pe de alta parte, s-ar putea ca si ele, editurile, sa descopere ca e mai usor de incheiat afacerea cu un agent decit cu un autor. Eventual cu doi-trei agenti decit cu o suta de autori. Bine, mai e o problema: in conditiile lucrului cu agenti, editurile vor renunta la contractele concepute strict in folosul lor, vor renunta la deviza "daca accepti conditiile astea te public, daca nu, nu" care pina acum a tinut (inca mai tine), pentru ca autorul roman se vinde mult prea ieftin, doar de dragul de a-si vedea numele pe o carte. Ma refer aici la autorii incepatori, pentru ca cei care au avut oarece succes pe piata isi pot permite sa discute altfel. Si cred ca pe ei si editurile ii trateaza altfel, exista o lupta a editurilor pentru autorii romani de succes si problema, pentru viitor, e sa-i ademenesti de mici.
Cred foarte mult in citiva scriitori romani care ar merita mult mai mult decit ceea ce li se ofera
- Am citit undeva, cred ca pe blogul tau (www.michaelhaulica.wordpress.com - n.r.), faptul ca iei in calcul infiintarea unei agentii de impresariat pentru scriitorii romani. Te gindesti la reprezentarea autorilor romani in tara sau in strainatate? Crezi ca se pot scoate bani dintr-o astfel de activitate sau ai in vedere doar, pur si simplu, promovarea cartilor care iti plac, a autorilor care, din punctul tau de vedere, au ceva de spus?
- Da, am scris pe blogul meu ca sint citiva autori romani care mi-au propus sa le fiu agent. Am un avantaj, acela de a-i sti de "mici", cum ziceam mai devreme, de a-i fi cunoscut inca din faza debutului, de a fi contribuit, in cazul unora, la debutul lor, de a le sti scrierile publicate in periodice sau inca nepublicate. Dar nu stiu daca am s-o fac pina la urma. Ar trebui sa mai am grija si de Michael Haulica - scriitorul... in fine. Daca ma voi hotari sa-mi deschid o agentie literara, ma voi ocupa de publicarea autorilor pe care am sa-i reprezint atit in tara, cit si in strainatate. De scos bani... nu stiu. Mai trebuie facute niste calcule, mai trebuie multa rabdare, mai trebuie ca editurile sa-si plateasca autorii dupa cum au prevazut in contracte... Dar cred foarte mult in citiva scriitori romani care ar merita mult mai mult decit ceea ce li se ofera. Macar sansa de a iesi in lume. Sint planuri la care ma mai gindesc, la care mai lucrez, si nu de unul singur. Ramine sa mai vorbim peste un an.
- Spui ca ar trebui sa ai grija si de Michael Haulica - scriitorul... Stiu ca ai renuntat in mare parte la activitatea editoriala si nu ma pot gindi decit la faptul ca ti-ai facut mai mult timp pentru scris. La ce lucrezi, de fapt?
- In toamna, in drum catre Braila, spre o lansare de carte, am scris, in masina, prologul unui roman. Acum, cind am timp mai mult pentru scris, evident ca m-am apucat de... un alt proiect, mai vechi, un volum de nuvele cu titlul "Transfer". Vor fi aici "Vremea zapuselii", "Glitcherine" (o varianta noua) si alte citeva care vor avea ca punct comun orasul Inand. Acum lucrez la o povestire din acest volum, o povestire care se tot lungeste... Sper ca la tirgul de carte din vara sa fiu cu cartea pe piata.
- Ai trecut prin toate ipostazele care au legatura cu cartea: scriitor, publicist, redactor, editor... Ai cunoscut zona asta, piata literara, din toate unghiurile. Spune-mi, te rog, se poate trai din scris in Romania? Este piata de carte de la noi suficient de puternica pentru a permite existenta scriitorilor profesionisti?
- Da. Cu siguranta, da. Se si traieste... E drept, sint foarte putini scriitori romani care o fac, dar sint. Mircea Cartarescu este, cred, exemplul cel mai la indemina. Ar trebui, totusi, sa definim intii termenii. A trai din scris este echivalent cu a trai din orice alta meserie. Nu spune nimeni ca "a trai din scris" este echivalent cu a trai bine sau foarte bine. Asa cum, daca ai alta meserie, asta nu inseamna automat ca traiesti bine/foarte bine din ea. Poti avea salariul mediu, dar il poti avea si pe cel minim. Cred ca atunci cind scriitorii se pling ca nu se poate trai din scris in Romania inteleg prin asta "nu se poate trai foarte bine". Si mai e ceva: am invatat, in ultimii ani, ca a trai din scris nu inseamna doar a scrie o carte si a astepta gloria si bogatia. Mai inseamna a scrie si articole, mai inseamna si a-ti crea o imagine, a te autopromova, daca vrei. Si acum sa intram in subiectul intrebarii. A cistiga bani de pe urma a ceea ce faci este, neindoielnic, legat de performanta. In industria editoriala, performanta se exprima in exemplare vindute. Si atunci, este evident ca nu se poate trai din 500-1000 de exemplare vindute. Hai sa facem un calcul. Un scriitor primeste, in general, cam 7% din pretul cartii. In functie de numele lui, de "performanta", poate primi chiar mai mult. Luam o carte de dimensiuni obisnuite, la un pret obisnuit, sa zicem 25 lei. 7% inseamna 1,75 lei. La 1000 de carti vindute rezulta 1750 lei. Ceea ce, pe luna, ar fi un venit onorabil. Rezulta ca daca scriitorul roman vinde 12000 de exemplare pe an, e OK. Poate trai din scris. Asta daca suma de 1750 de lei pe luna il multumeste. Iar piata de carte nu trebuie sa fie puternica pentru atingerea acestui deziderat. Trebuie doar ca volumul autorului respectiv sa se vinda. Adica sa fie cautat. Sa se imprastie vestea despre el... Si ajungem la cele peste 100.000 de exemplare vindute de Mircea Cartarescu din "De ce iubim femeile". Cifra o stiu din presa, s-a vorbit chiar de mai mult. Deci... se poate. Numai ca trebuie sa scriem carti care sa se vinda. Si atunci vom avea si bani. E drept ca scriitorul roman nu se poate abtine din a fi genial, vorba cuiva. Si scrie carti pentru un public foarte redus, iar ceea ce se vinde considera ca este compromis in dauna valorii. Acuma... fiecare cum poate. Despre "Un veac de singuratate" se spune ca este o carte valoroasa. Si totusi s-a vindut in milioane de exemplare. Asa ca revin la... se poate.
- Stiu ca in spatiul anglo-saxon, si nu numai acolo, autorii de succes sint reprezentati de agenti literari, ca exista aceasta interfata intre autori, pe de o parte si edituri, de partea cealalta. Cum se face ca, la noi, desi piata de carte pare in plin avint, agentul literar se lasa inca asteptat, iar scriitorii umbla in continuare cu manuscrisul in mina, batind pe la portile editurilor?
- As zice ca nu doar autorii de succes, ci toti autorii care vor sa-si publice cartile. Cunosc cazuri de scriitori care au umblat ani de zile din editura in editura si pina la urma au ajuns la un agent care le-a vindut in scurt timp cartea. La noi problema este mai complicata deocamdata si are legatura cu prima intrebare. Scriitorul roman inca nu vinde suficient pentru a-si permite ca, din drepturile de autor, sa plateasca si un agent. Ca agent e foarte complicat sa traiesti din procentul pe care ti-l ofera scriitorii romani din vinzarile lor. Dar, se pare, daca reusesti sa vinzi scriitorii romani pe pietele straine, e OK. Banii sint altii acolo si, tradusi in lei, e altceva. Eu cred totusi ca sintem aproape de ziua in care agentul literar pentru scriitori romani sa apara pe piata. Din cite stiu, deja sint agenti in Romania care au reusit sa vinda in strainatate carti ale autorilor romani. Daca ne intoarcem la piata interna, se pare ca, in sfirsit, editurile au scapat de complexul autorului roman. Din ce in ce mai multi autori romani sint publicati si, de la o vreme, tirajele acestora cresc, si asta inseamna ca si vinzarile. Pe de alta parte, s-ar putea ca si ele, editurile, sa descopere ca e mai usor de incheiat afacerea cu un agent decit cu un autor. Eventual cu doi-trei agenti decit cu o suta de autori. Bine, mai e o problema: in conditiile lucrului cu agenti, editurile vor renunta la contractele concepute strict in folosul lor, vor renunta la deviza "daca accepti conditiile astea te public, daca nu, nu" care pina acum a tinut (inca mai tine), pentru ca autorul roman se vinde mult prea ieftin, doar de dragul de a-si vedea numele pe o carte. Ma refer aici la autorii incepatori, pentru ca cei care au avut oarece succes pe piata isi pot permite sa discute altfel. Si cred ca pe ei si editurile ii trateaza altfel, exista o lupta a editurilor pentru autorii romani de succes si problema, pentru viitor, e sa-i ademenesti de mici.
Cred foarte mult in citiva scriitori romani care ar merita mult mai mult decit ceea ce li se ofera
- Am citit undeva, cred ca pe blogul tau (www.michaelhaulica.wordpress.com - n.r.), faptul ca iei in calcul infiintarea unei agentii de impresariat pentru scriitorii romani. Te gindesti la reprezentarea autorilor romani in tara sau in strainatate? Crezi ca se pot scoate bani dintr-o astfel de activitate sau ai in vedere doar, pur si simplu, promovarea cartilor care iti plac, a autorilor care, din punctul tau de vedere, au ceva de spus?
- Da, am scris pe blogul meu ca sint citiva autori romani care mi-au propus sa le fiu agent. Am un avantaj, acela de a-i sti de "mici", cum ziceam mai devreme, de a-i fi cunoscut inca din faza debutului, de a fi contribuit, in cazul unora, la debutul lor, de a le sti scrierile publicate in periodice sau inca nepublicate. Dar nu stiu daca am s-o fac pina la urma. Ar trebui sa mai am grija si de Michael Haulica - scriitorul... in fine. Daca ma voi hotari sa-mi deschid o agentie literara, ma voi ocupa de publicarea autorilor pe care am sa-i reprezint atit in tara, cit si in strainatate. De scos bani... nu stiu. Mai trebuie facute niste calcule, mai trebuie multa rabdare, mai trebuie ca editurile sa-si plateasca autorii dupa cum au prevazut in contracte... Dar cred foarte mult in citiva scriitori romani care ar merita mult mai mult decit ceea ce li se ofera. Macar sansa de a iesi in lume. Sint planuri la care ma mai gindesc, la care mai lucrez, si nu de unul singur. Ramine sa mai vorbim peste un an.
- Spui ca ar trebui sa ai grija si de Michael Haulica - scriitorul... Stiu ca ai renuntat in mare parte la activitatea editoriala si nu ma pot gindi decit la faptul ca ti-ai facut mai mult timp pentru scris. La ce lucrezi, de fapt?
- In toamna, in drum catre Braila, spre o lansare de carte, am scris, in masina, prologul unui roman. Acum, cind am timp mai mult pentru scris, evident ca m-am apucat de... un alt proiect, mai vechi, un volum de nuvele cu titlul "Transfer". Vor fi aici "Vremea zapuselii", "Glitcherine" (o varianta noua) si alte citeva care vor avea ca punct comun orasul Inand. Acum lucrez la o povestire din acest volum, o povestire care se tot lungeste... Sper ca la tirgul de carte din vara sa fiu cu cartea pe piata.
