• în Transilvania încă se mai păstrează obiceiul cunoscut sub numele de „stropit”, prin care băieţii merg la fete şi le stropesc cu parfum “ca să nu se veştejească” • în Moldova, tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apă dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu
Învierea Domnului este cea mai mare, veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, este sărbătoarea bucuriei şi a luminii. Totodată, Paştele este şi o sărbătoare a tradiţiilor, de la încondeierea ouălelor şi până la masa îmbelşugată.
În continuare, vă invităm să aflaţi care sunt cele mai cunoscute obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Paşte, culese din diverse zone ale ţării.
În Transilvania, în Ţara Moţilor mai precis, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică şi se duce în cimitir, unde este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât “hoţii”, cât şi “păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.
Tot în Transilvania se mai păstrează obiceiul cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum “ca să nu se veştejească”.
În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, iar copiii trebuie să-şi clătească faţa cu acea apă. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.
În Maramureş, în dimineaţa primei zile de Paşti, copiii merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor “Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin şi pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, iar apoi se continuă masa cu friptură de miel.
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală pe faţă în zorii zilei de Paşti ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a-şi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le oferă un ou roşu.
Credinţe şi superstiţii de Paşte
Se spune că în noaptea de Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă deoarece îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator. Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale sau supărări. Tradiţia spune că vei avea vederea bună în restul anului dacă în dimineaţa Paştelui priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se consideră că pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt vindecătoare, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an. Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste.
La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou pentru că aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea. Se spune că nu este bine să dormi în ziua de Paşti pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul. Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă. O altă superstiţie spune că dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul. De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă. Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi. Cei care mor în duminica de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în Rai. Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.
