Asociatia Pro Democratia (APD) este initiatoarea noului cod electoral si, implicit, a votului uninominal. Schimbarea legislatiei electorale poate antrena reformele politico-institutionale pe care societatea romaneasca le cere de mai bine de un deceniu. Adoptarea unui tip de scrutin electoral in circumscriptii uninominale ar putea contribui la restructurarea partidelor politice aflate intr-o criza de proportii. Demersurile din anii precedenti initiate de APD pentru schimbarea legislatiei electorale au esuat, clasa politica romaneasca manifestind reticenta fata de noul sistem.
Practic, votul uninominal inseamna o modalitate de a alege direct candidati individuali si nu are nici o legatura cu desemnarea in bloc a unei liste intocmite, pe baza unor criterii subiective, mai mult sau mai putin transparente, de catre fiecare partid politic. Astfel, alegatorii vor avea de optat intre candidaturi nominale si nu intre liste, unde, deseori se strecoara multe persoane necunoscute sau care nu sunt apreciate. In Romania "votul uninominal” incepe sa fie agreat in primul rind pentru legatura directa pe care o stabileste intre alegator si ales.
Reprezentantii Asociatiei Pro Democratia (APD) considera oportuna realizarea unui demers de consultare populara pentru dinamizarea proceselor de reforma politica inghetate in faza declaratiilor de bune intentii si aceasta deoarece, fara un impuls exterior, din partea natiunii, exercitat prin referendum, partidele nu au puterea de a proceda la reforma.
Sistemul mixt cu compensare
Exista 3 tipuri de sisteme electorale: majoritar, proportional si mixt.
Formula cea mai folosita este aceea a sistemului mixt. Asta inseamna alegerea a 50% dintre parlamentari in sistem majoritar uninominal, ceilalti urmind a fi alesi prin sistem proportional. Acesta este modelul propus de Asociatia Pro Democratia care prevede ca, daca intr-o circumscriptie se aleg zece reprezentanti, in prima etapa cinci sint alesi uninominal, iar celelalte cinci mandate se redistribuie partidelor, in functie de rezultatele obtinute de candidatii lor in prima etapa. Astfel, si cei clasati pe locurile doi sau trei vor intra in Parlament, dar dezavantajul este ca partidele bine clasate vor porni dintr-o pozitie privilegiata, primind mai multe voturi la redistribuire.
Presupunind ca intr-o circumscriptie electorala trebuie alesi 10 reprezentanti, pe teritoriul circumscriptiei respective se constituie 5 colegii uninominale. In fiecare din aceste 5 colegii se alege un reprezentant, acesta fiind candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi. Celelalte 5 mandate sunt repartizate la nivelul circumscriptiei electorale dupa urmatorul algoritm:
- pentru fiecare partid in parte se insumeaza voturile obtinute de candidatii sai din toate cele 5 colegii uninominale si, in functie de rezultatul obtinut, se trece la urmatoarea etapa
- se stabileste cite mandate din cele 10 ar trebui sa revina fiecarui partid politic (numai in functie de rezultatul obtinut)
- pentru fiecare partid in parte, din numarul de mandate care trebuie sa-i revina (din totalul celor 10), se scade numarul de mandate cistigat de candidatii sai la nivelul circumscriptiilor uninominale, rezultatul acestei operatiuni reprezentindu-l numarul de mandate de care partidul politic respectiv trebuie sa beneficieze dintre cele 5 care se atribuie la nivelul circumscriptiei
- pentru fiecare partid politic in parte, mandatele se atribuie acelor candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi la nivelul circumscriptiilor uninominale, din rindul candidatilor care au pierdut alegerile in circumscriptiile in care au candidat.
Mai multa siguranta si corectitudine a actului votarii
Alegerile anterioare au stirnit multe suspiciuni referitoare la fraude realizate prin votul multiplu al cetatenilor. De aceea, se impune sa se renunte la posibilitatea ca alegatorul sa voteze in orice sectie doreste in cazul in care nu se afla in localitatea de domiciliu. Alternativa o reprezinta introducerea "votului prin corespondenta" ca modalitate de exprimare a dreptului la vot de catre alegatorii care, din motive de boala, nu se pot deplasa la sectia de votare sau nu se afla la domiciliu. "In Romania legislatia electorala nu este armonizata. Exista legi pentru alegerile locale, parlamentare, prezidentiale, exista acte normative privind finantarea partidelor. Intre aceste legi exista destul de multe contradictii. Romania este tara care are cel mai prost sistem electoral din aceasta zona, fara nici un fel de discutie. Romania este singura tara unde alegatorii pot vota teoretic in orice sectie de votare de pe teritoriul statului. Nici macar in Ucraina sau in Moldova nu se poate vota in alta parte decit in sectia de domiciliu. In Serbia, de exemplu, daca o persoana absenteaza de la sectia de domiciliu, nu mai voteaza deloc. In Moldova si Ucraina, pentru cei care absenteaza motivat de la vot, se elibereaza adeverinte de absenta. Doar in schimbul acelor adeverinte se poate vota in alta sectie. In societatile democratice se voteaza doar in sectia de domiciliu sau prin corespondenta" ne-a declarat Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia.
Liderii Asociatiei Pro Democratia spun ca alegerile electorale din 2004, din Romania, au fost fraudate. Nu este vorba de o fraudare prin soft, ci de votul multiplu al cetatenilor. "Am realizat o verificare a listelor permanente si a celor suplimentare din judetul Ilfov. Am constatat ca persoanele care au votat de cel putin doua ori au fost aproape 3%. Cei care au votat fraudind alegerile, nu stim cu ce partid, au existat. Dincolo de asta, colegii mei care au observat alegerile, fostii mei studenti au fost supusi unor violente fara precedent. Urgenta pentru asigurarea unei guvernari legitime este modificarea legislatiei electorale. Alegerile din 2004 au fost fraudate indiscutabil, dar nu prin soft", a spus presedintele APD.
Adoptarea Codului electoral in varianta propusa de membrii asociatiei ar insemna reglementarea tuturor aspectelor ce tin de organizarea si desfasurarea alegerilor (locale, parlamentare, prezidentiale si cele pentru Parlamentul European) intr-un act normativ unic ce ar inlocui toate prevederile legislative in vigoare, care contin dispozitii contradictorii din cauza modificarilor repetate produse de adoptarea a nenumarate ordonante de urgenta in preajma momentelor electorale.
Depozite bancare la depunerea propunerilor de candidaturi
Una dintre cele mai importante noutati pe care o aduce Codul electoral propus de Asociatia Pro Democratia consta in obligativitatea, valabila pentru orice tip de competitor, ca la depunerea propunerilor de candidaturi, sa prezinte dovada constituirii unui depozit bancar intr-un cont al Autoritatii Electorale, cu valoarea stabilita in functie de tipul de alegeri si de numarul de candidati propusi. Suma respectiva ar urma sa fie returnata, dupa stabilirea rezultatelor alegerilor, doar partidelor politice, aliantelor politice, organizatiilor apartinind minoritatilor nationale, candidatilor independenti care obtin cel putin 2% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscriptiei electorale sau, dupa caz, la nivel national. In acest fel s-ar limita risipirea banului public prin faptul ca acei candidati sau acele partide si aliante care se dovedesc a avea o reprezentativitate foarte scazuta ar urma sa-si acopere, din fonduri proprii, participarea la procesul electoral (tiparirea numelor candidatilor propusi pe buletinele de vot si pe procesele-verbale, accesul la dezbaterile organizate de posturile publice de radio si televiziune etc.).
Autoritatea Electorala trebuie sa fie, in viziunea noului cod, o institutie autonoma si neutra din punct de vedere politic, cu buget propriu aprobat de catre Parlament, cu reprezentare la nivel central si la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare. Membrii Autoritatii Electorale nu trebuie sa fi fost, in ultimii 4 ani, membri ai nici unui partid politic sau ai unei alte organizatii care participa la alegeri sau care a sprijinit o formatiune politica. Acestia nu trebuie sa fie soti sau rude pina la gradul al patrulea cu presedintele Romaniei, al Camerei Deputatilor si al Senatului, cu membrii Guvernului sau cu presedintii partidelor politice. "Referendumul privind introducerea scrutinului electoral in circumscriptii uninominale survine dupa un deceniu de aminari continue. APD constata ca demersul prezidential, dincolo de contextul sau, reprezinta singura modalitate prin care poate fi depasit impasul creat de blocajul parlamentar si de lipsa consensului politic privind reforma electorala. Referendumul, in masura in care sustinatorii votului uninominal vor fi majoritari, va introduce obligativitatea adoptarii acestei solutii. Natiunea se va fi pronuntat, iar Parlamentul va avea doar libertatea de a alege intre diferitele sisteme electorale care utilizeaza scrutinul in circumscriptii uninominale", considera conducerea Asociatiei Pro Democratia.
Practic, votul uninominal inseamna o modalitate de a alege direct candidati individuali si nu are nici o legatura cu desemnarea in bloc a unei liste intocmite, pe baza unor criterii subiective, mai mult sau mai putin transparente, de catre fiecare partid politic. Astfel, alegatorii vor avea de optat intre candidaturi nominale si nu intre liste, unde, deseori se strecoara multe persoane necunoscute sau care nu sunt apreciate. In Romania "votul uninominal” incepe sa fie agreat in primul rind pentru legatura directa pe care o stabileste intre alegator si ales.
Reprezentantii Asociatiei Pro Democratia (APD) considera oportuna realizarea unui demers de consultare populara pentru dinamizarea proceselor de reforma politica inghetate in faza declaratiilor de bune intentii si aceasta deoarece, fara un impuls exterior, din partea natiunii, exercitat prin referendum, partidele nu au puterea de a proceda la reforma.
Sistemul mixt cu compensare
Exista 3 tipuri de sisteme electorale: majoritar, proportional si mixt.
Formula cea mai folosita este aceea a sistemului mixt. Asta inseamna alegerea a 50% dintre parlamentari in sistem majoritar uninominal, ceilalti urmind a fi alesi prin sistem proportional. Acesta este modelul propus de Asociatia Pro Democratia care prevede ca, daca intr-o circumscriptie se aleg zece reprezentanti, in prima etapa cinci sint alesi uninominal, iar celelalte cinci mandate se redistribuie partidelor, in functie de rezultatele obtinute de candidatii lor in prima etapa. Astfel, si cei clasati pe locurile doi sau trei vor intra in Parlament, dar dezavantajul este ca partidele bine clasate vor porni dintr-o pozitie privilegiata, primind mai multe voturi la redistribuire.
Presupunind ca intr-o circumscriptie electorala trebuie alesi 10 reprezentanti, pe teritoriul circumscriptiei respective se constituie 5 colegii uninominale. In fiecare din aceste 5 colegii se alege un reprezentant, acesta fiind candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi. Celelalte 5 mandate sunt repartizate la nivelul circumscriptiei electorale dupa urmatorul algoritm:
- pentru fiecare partid in parte se insumeaza voturile obtinute de candidatii sai din toate cele 5 colegii uninominale si, in functie de rezultatul obtinut, se trece la urmatoarea etapa
- se stabileste cite mandate din cele 10 ar trebui sa revina fiecarui partid politic (numai in functie de rezultatul obtinut)
- pentru fiecare partid in parte, din numarul de mandate care trebuie sa-i revina (din totalul celor 10), se scade numarul de mandate cistigat de candidatii sai la nivelul circumscriptiilor uninominale, rezultatul acestei operatiuni reprezentindu-l numarul de mandate de care partidul politic respectiv trebuie sa beneficieze dintre cele 5 care se atribuie la nivelul circumscriptiei
- pentru fiecare partid politic in parte, mandatele se atribuie acelor candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi la nivelul circumscriptiilor uninominale, din rindul candidatilor care au pierdut alegerile in circumscriptiile in care au candidat.
Mai multa siguranta si corectitudine a actului votarii
Alegerile anterioare au stirnit multe suspiciuni referitoare la fraude realizate prin votul multiplu al cetatenilor. De aceea, se impune sa se renunte la posibilitatea ca alegatorul sa voteze in orice sectie doreste in cazul in care nu se afla in localitatea de domiciliu. Alternativa o reprezinta introducerea "votului prin corespondenta" ca modalitate de exprimare a dreptului la vot de catre alegatorii care, din motive de boala, nu se pot deplasa la sectia de votare sau nu se afla la domiciliu. "In Romania legislatia electorala nu este armonizata. Exista legi pentru alegerile locale, parlamentare, prezidentiale, exista acte normative privind finantarea partidelor. Intre aceste legi exista destul de multe contradictii. Romania este tara care are cel mai prost sistem electoral din aceasta zona, fara nici un fel de discutie. Romania este singura tara unde alegatorii pot vota teoretic in orice sectie de votare de pe teritoriul statului. Nici macar in Ucraina sau in Moldova nu se poate vota in alta parte decit in sectia de domiciliu. In Serbia, de exemplu, daca o persoana absenteaza de la sectia de domiciliu, nu mai voteaza deloc. In Moldova si Ucraina, pentru cei care absenteaza motivat de la vot, se elibereaza adeverinte de absenta. Doar in schimbul acelor adeverinte se poate vota in alta sectie. In societatile democratice se voteaza doar in sectia de domiciliu sau prin corespondenta" ne-a declarat Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia.
Liderii Asociatiei Pro Democratia spun ca alegerile electorale din 2004, din Romania, au fost fraudate. Nu este vorba de o fraudare prin soft, ci de votul multiplu al cetatenilor. "Am realizat o verificare a listelor permanente si a celor suplimentare din judetul Ilfov. Am constatat ca persoanele care au votat de cel putin doua ori au fost aproape 3%. Cei care au votat fraudind alegerile, nu stim cu ce partid, au existat. Dincolo de asta, colegii mei care au observat alegerile, fostii mei studenti au fost supusi unor violente fara precedent. Urgenta pentru asigurarea unei guvernari legitime este modificarea legislatiei electorale. Alegerile din 2004 au fost fraudate indiscutabil, dar nu prin soft", a spus presedintele APD.
Adoptarea Codului electoral in varianta propusa de membrii asociatiei ar insemna reglementarea tuturor aspectelor ce tin de organizarea si desfasurarea alegerilor (locale, parlamentare, prezidentiale si cele pentru Parlamentul European) intr-un act normativ unic ce ar inlocui toate prevederile legislative in vigoare, care contin dispozitii contradictorii din cauza modificarilor repetate produse de adoptarea a nenumarate ordonante de urgenta in preajma momentelor electorale.
Depozite bancare la depunerea propunerilor de candidaturi
Una dintre cele mai importante noutati pe care o aduce Codul electoral propus de Asociatia Pro Democratia consta in obligativitatea, valabila pentru orice tip de competitor, ca la depunerea propunerilor de candidaturi, sa prezinte dovada constituirii unui depozit bancar intr-un cont al Autoritatii Electorale, cu valoarea stabilita in functie de tipul de alegeri si de numarul de candidati propusi. Suma respectiva ar urma sa fie returnata, dupa stabilirea rezultatelor alegerilor, doar partidelor politice, aliantelor politice, organizatiilor apartinind minoritatilor nationale, candidatilor independenti care obtin cel putin 2% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscriptiei electorale sau, dupa caz, la nivel national. In acest fel s-ar limita risipirea banului public prin faptul ca acei candidati sau acele partide si aliante care se dovedesc a avea o reprezentativitate foarte scazuta ar urma sa-si acopere, din fonduri proprii, participarea la procesul electoral (tiparirea numelor candidatilor propusi pe buletinele de vot si pe procesele-verbale, accesul la dezbaterile organizate de posturile publice de radio si televiziune etc.).
Autoritatea Electorala trebuie sa fie, in viziunea noului cod, o institutie autonoma si neutra din punct de vedere politic, cu buget propriu aprobat de catre Parlament, cu reprezentare la nivel central si la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare. Membrii Autoritatii Electorale nu trebuie sa fi fost, in ultimii 4 ani, membri ai nici unui partid politic sau ai unei alte organizatii care participa la alegeri sau care a sprijinit o formatiune politica. Acestia nu trebuie sa fie soti sau rude pina la gradul al patrulea cu presedintele Romaniei, al Camerei Deputatilor si al Senatului, cu membrii Guvernului sau cu presedintii partidelor politice. "Referendumul privind introducerea scrutinului electoral in circumscriptii uninominale survine dupa un deceniu de aminari continue. APD constata ca demersul prezidential, dincolo de contextul sau, reprezinta singura modalitate prin care poate fi depasit impasul creat de blocajul parlamentar si de lipsa consensului politic privind reforma electorala. Referendumul, in masura in care sustinatorii votului uninominal vor fi majoritari, va introduce obligativitatea adoptarii acestei solutii. Natiunea se va fi pronuntat, iar Parlamentul va avea doar libertatea de a alege intre diferitele sisteme electorale care utilizeaza scrutinul in circumscriptii uninominale", considera conducerea Asociatiei Pro Democratia.
