De câteva luni, Brăila fierbe, într-un mod în care n-a mai făcut-o niciodată. Iniţiativa unor brăileni inimoşi, de a include pe lista candidaţilor la titlul de "oraş capitală europeană a culturii" şi municipiul nostru, a produs o emulaţie fără precedent. Cu atitudini pro sau contra, cu oferte de sprijin sau, dimpotrivă, cu acuzaţii şi piedici, brăilenii par interesaţi, subiectul fiind unul îndelung dezbătut. În încercarea de a afla toate secretele care stau în spatele acestei acţiuni, care sunt speranţele, aşteptările, cine şi cât ar putea să profite de această excelentă campanie de imagine, în special în mediul online, am stat de vorbă cu Constantin Teodorescu, unul dintre iniţiatorii proiectului "Brăila - Capitală Europeană a Culturii 2021".
- O primă întrebare scurtă, la obiect, dacă puteţi da un răspuns foarte tranşant! De ce candidează Brăila la acest titlu?
- Un prim răspuns, foarte scurt şi simplu: pentru că îl poate câştiga! şi-acum unul mai lung: pentru că brăilenii sunt de felul lor îndrăzneţi şi putem demonstra că suntem atât de buni încât să şi câştigăm. Fiecare brăilean ar trebui să-şi găsească motivele LUI pentru care vrea să lupte, nu trebuie să avem toţi aceleaşi motive! Candidatura este o provocare, este ca o felie de pâine prăjită pe care fiecare îşi poate pune ce-i place mai mult, icre, unt, brânză, salam, usturoi! Iubitorii de cultură pot să dorească orchestră simfonică, patronii de restaurante şi hoteluri se pot gândi la profit, la două milioane de turişti în 2021, aşa cum sunt aşteptaţi anul acesta în Mons, aleasă Capitală Culturală în anul 2015. Şomerii se pot gândi la locuri de muncă, cei care vor străzi curate, la străzi curate şi fără câini.
- Politicienii îşi pot dori şi ei ceva din această victorie?
- Au tot dreptul! Şi dacă vor depune toate eforturile ACUM, înainte de bătălia finală, alăturându-se eforturilor societăţii civile, ale voluntarilor care se strâng din ce în ce mai mulţi, eu mă declar mulţumit. Faptul că toate partidele au semnat în mod concret "Carta Culturii Brăilene 2021" şi toate declaraţiile de după aceea arată că factorul politic a înţeles să se înscrie şi el în grosul plutonului care aleargă, nu merge înainte cu maşina fluturând steagul. Nu neg, există anumite bănuieli ale unor persoane, că această acţiune este o campanie electorală a unuia sau altuia dintre partide. Într-o lume guvernată de breaking news-uri la televizor, nu mă miră!
Trenul Capitalei Europene a Culturii vine foarte rar în gară
- Şi este campanie electorală sau nu? Spuneţi-ne adevărul, de exemplu chiar dumneavoastră aţi fost totuşi vicepreşedinte PNL pe vremea lui Dan Sabău, consilier municipal, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor din partea PNL!
- Da, e adevărat, însă pe vremea aceea am avut o colaborare foarte bună cu senatorul Aurel Gabriel Simionescu, astăzi primarul Brăilei, cu deputatul Mihai Tudose, astăzi ministru, cu senatorul Dănuţ Mihai, cu mulţi consilieri municipali de la PSD, de la PD. Nu trebuie confundată lupta electorală a partidelor din campanie cu interesele comunităţii şi, cel puţin în problema Brăila 2021, toate partidele au arătat că ştiu să uite de confruntarea electorală când este în joc o astfel de şansă imensă pentru Brăila, care vine o dată la 14 ani! Aşa cum am mai zis, trenul Capitalei Europene a Culturii vine foarte rar în gară, depinde de noi toţi brăilenii să alegem dacă ne urcăm în el sau spargem seminţe pe peron, acuzând "greaua moştenire", povestind ce au făcut sau nu au făcut Lungu, Cibu sau Simionescu.
- Sunteţi un apropiat al lui Tăriceanu...
- Ştiu foarte bine care-i "bursa zvonurilor" în Brăila şi nu mi-e teamă să dau detalii pentru ca totul să fie cu maximă transparenţă: da, am o relaţie bună cu fostul premier, cel care mi-a semnat numirea în funcţie, domnul Călin Popescu Tăriceanu. Lansarea candidaturii sale la Brăila, în sala Societăţii Filarmonice "LYRA" n-a fost doar pentru că Sala Teatrului "M.Filotti" a fost în renovare, ci şi pentru faptul că mă leagă de Dan Păun, preşedintele PLR Brăila, o prietenie care datează încă înainte de 1989. Cu banii încasaţi din chiria sălii, pe chitanţă, am mai reparat câteva lucruri la clădire. Şi da, recunosc, am confirmat disponibilitatea mea să-l sprijin pe domnul Călin Popescu Tăriceanu, dacă ar fi fost nevoie de experienţa mea în domeniul IT, în calitate de consultant în acest domeniu. A fost singura ofertă pe care am primit-o anul trecut şi, în virtutea bunei colaborări pe care am avut-o cu domnia sa, nu am refuzat-o. Totuşi, din dorinţa de a elimina orice urmă de suspiciune ce ar mai putea persista în convingerile unor politicieni din Brăila, anunţ public faptul că mă detaşez complet de orice partid existent la ora aceasta şi orice altă mişcare sau iniţiativă politică, pentru a putea împinge din toate puterile iniţiativa noastră şi sprijini candidatura Brăilei la acest titlu de Capitală Europeană a Culturii. Singura mea "funcţie publică" acum rămâne aceea de preşedinte al Societăţii Filarmonice LYRA din Brăila, poate cel mai vechi ONG cultural din Brăila, ca ştafetă predată, anul trecut, în decembrie, de tatăl meu, dr. Nicu Teodorescu, care a salvat această instituţie culturală de la uitare şi care a fost şi iniţiatorul concursului "Haricleea Darclee" cu care astăzi Brăila se mândreşte.
Prioritatea este să câştigăm preselecţia din octombrie, să intrăm în "lista scurtă"
- Aţi anticipat întrebarea, voiam să aflu ce rol are acum Societatea Filarmonică LYRA în această iniţiativă!
- LYRA este, ca şi alte instituţii culturale, unul din membrii fondatori ai Asociaţiei "Brăila - Capitală Europeană a Culturii 2021". Am propus, la început, grupului de iniţiativă să găzduim asociaţia, gratuit, la LYRA. Primăria Brăila a oferit şi ea găzduirea gratuită la Casa Goangă, în Piaţa Poligon Nr.2A, unde condiţiile sunt mult mai bune, clădirea fiind renovată! Dar, pentru că, cel puţin în domeniul culturii brăilene, doresc să-l pot depăşi pe tatăl meu, iar cu "Mozart ROCKS" am demonstrat că am început bine pentru un inginer, mi-am propus de când am preluat conducerea LYRA să fac ceva ce mulţi consideră că e imposibil, să câştigăm titlul pentru 2021. Prioritatea noastră, a asociaţiei, este să câştigăm preselecţia din octombrie, să intrăm în "lista scurtă" a oraşelor ce vor primi vizite şi recomandări înainte de decizia finală. Visul de aur este să câştigăm titlul şi Palatul "LYRA" să poată deveni casa pentru noua "Bursă a Brăilei", de data asta una culturală, aşa cum frumos se exprima arhitectul Marian Pascu, unul dintre iniţiatorii proiectului.
- Planurile sunt frumoase însă cunoaştem faptul că toate lucrurile grele se fac astăzi cu bani şi încă nu puţini! Cum se va finanţa acum asociaţia, de unde veţi obţine fondurile? Există un sponsor ascuns? Dacă da, care este "dobânda" pe care o speră "finanţatorul din umbră"?
- Cunoaştem din presă toate greşelile pe care contracandidaţii Brăilei la acest titlu le fac şi dorim să ne ferim de ele. Ne-am propus ca absolut tot ce facem până în octombrie 2015, dosarul, studiile, elaborarea candidaturii, să fie susţinut, în cea mai mare parte, din donaţii publice, prin voluntariat, prin sprijin profesionist şi gratuit din partea unor personalităţi brăilene care deja şi-au anunţat susţinerea. Toate veniturile, sponsorizările, toate cheltuielile vor fi afişate online, public, cu transparenţă maximă. Deja am început să lucrăm cu un număr de voluntari entuziaşti. Avem semnale că, alături de noi, vor veni şi un număr de seniori aflaţi la pensie, cu mare experienţă în diferite domenii, cu suficient de mult timp liber şi cu un spirit tânăr, care poate fi un exemplu strălucit pentru tineri.
În miezul unui "ev aprins", în care treptele DNA-ului au devenit o scenă pentru breaking news, dorim să schimbăm, noi, brăilenii, concepţia conform căreia orice afacere are în spate un parandărăt, un comision, o mică şpagă! Am auzit voci care spun că "în Brăila se vede că proiectul este împins de amatori". Da, ne mândrim că aşa am început, deşi lângă noi au existat întotdeauna şi profesionişti ai domeniului. Un exemplu este managerul teatrului, Lucian Sabados! Fluturaşii alb/negru pe care i-am distribuit în prima zi au fost concepuţi de noi în câteva ore, pe Linux, fără sprijinul unei firme specializate şi primii au fost tipăriţi de o firmă prin donaţie! Odată cu creşterea numărului de suporteri vom putea demonstra mai mult, ne place să arătăm de unde am plecat, vom avea şi susţinere financiară transparentă.
Candidatura se judecă analizând proiectele de viitor
- De la administraţia publică aveţi aşteptări financiare?
- Evident, vom beneficia şi de sprijin financiar din partea administraţiei publice, legal şi în conformitate cu bugetul Brăilei. Nu facem presiuni, nu stăm cu mâna întinsă şi nu cerem mult, tocmai pentru a nu le da apă la moară acelor pesimişti care nu cunosc etapele candidaturii, obiectivele şi condiţiile de atribuire şi încă îşi închipuie că e un "premiu de frumuseţe" pentru cum arată oraşul acum, pentru câte festivaluri are acum, pentru câţi câini sau gropi se găsesc acum pe străzi! Candidatura la Capitala Europeană a Culturii se judecă analizând proiectele de viitor ale Brăilei şi regiunii, cât de mult este un proiect fezabil, bine bugetat, în ce măsură răspunde unor nevoi reale ale comunităţii şi cât de bine este el susţinut de cetăţeni! De aceea îi rog eu mult de tot pe brăilenii care ne recomandă "să strângeţi mai întâi câinii de pe stradă şi de abia după aia să vă stea gândul la titluri!", să nu încurce lucrurile şi priorităţile. Dacă ratăm ocazia din octombrie 2015, nu ne aşteaptă nimeni! Sunt ferm convins că nimeni nu pune cozonacii la cuptor şi taie curcanul, înainte să dea un telefon naşului să se asigure că vine, totuşi, deseară la cină!
"Şi proiect, şi politică, în 2016, nu se poate"
- Se apropie anul electoral 2016, cum veţi aborda atunci problema, veţi lăsa candidaţii să se implice şi până unde, ce se va întâmpla dacă viitoarele alegeri vor fi câştigate de o tabără ostilă proiectului ... dar una prietenoasă?
- Ştim, din păcate, două obiceiuri nu tocmai lăudabile ale românului. Unul este legat de teama drobului de sare încă nescos din salină. Celălalt obicei se referă la abilitatea de a vinde pielea ursului încă nenăscut din pădure! Eu aş pune, ca primă prioritate în calendarul politicienilor, obiectivul câştigării acestui titlu, înaintea câştigării unor alegeri. Câştigarea titlului pentru 2021 va însemna o emulaţie pentru toţi brăileni, o trambulină economică pentru întreaga regiune, certitudinea că Brăila va redeveni, aşa cum spunea profesorul Ionel Cândea, din nou capitală culturală europeană. Suntem bucuroşi că nu există încă o tabără "ostilă" proiectului! Nu neg că ar putea apărea anumite nemulţumiri legate de faptul că vizibilitatea proiectului ar putea eclipsa alte acţiuni pur electorale! Deocamdată există doar tabere "prietenoase" proiectului şi asta ne bucură! Mizăm pe faptul că politicienii brăileni nu vor trece de la tradiţionala satisfacţie la funeraliile caprei vecinului la mai periculoasa poftă de colivă a caprei din propria ogradă, pentru că o astfel de atitudine şi campanie electorală îndreptată împotriva interesului comunităţii este un act de sabotaj al viitorului acestui oraş şi va fi drastic amendată de către brăileni. Iar celor îngrijoraţi că echipa operaţională a proiectului va profita politic de candidatură, le reamintim că, până la sfârşitul anului 2015, se va anunţa "lista scurtă" cu oraşele calificate. Dacă Brăila se va afla pe această listă, anul 2016 va fi anul monitorizării şi, abia în decembrie se va şti cine este nominalizatul. Deci, anul 2016 este unul electoral, dar şi unul al monitorizării pe candidatura CEAC. Fiecare va decide ce alege: proiect sau politică? Şi proiect, şi politică, în 2016, nu se poate.
