De la şantaj la panseluţe. Interlopul Titi Sgârcitu, aflat în spatele gratiilor din 2012, după ce a fost condamnat pentru infracţiunile de ultraj şi şantaj, s-a apucat de îngrijit spaţiile verzi. Ieri, câţiva deţinuţi din Penitenciarul Brăila, printre care şi Sgârcitu, erau în plină activitate de plantat arbuşti pentru gard viu, trandafiri şi panseluţe, pe strada G-ral Eremia Grigorescu. Şantajistul Sgârcitu era într-o ţinută lejeră, fiind în postura de şef de echipă. După ce lucra cot la cot cu ceilalţi deţinuţi, plantând tuia şi butaşi de trandafiri, Sgârcitu lua deseori câte o pauză, dând indicaţii celorlalţi membri ai echipei. Ieşirea la muncă a fost pentru deţinuţi şi un prilej de a-şi vedea prietenii din libertate. Sub privirile îngăduitoare ale gardienilor, Titi Sgârcitu s-a îmbrăţişat şi a stat de vorbă cu doi vizitatori, aflaţi printr-o bizară coincidenţă la locul şi momentul potrivite.
Titi Sgârcitu execută o pedeapsă de 4 ani şi 8 luni închisoare şi ar urma să intre în comisia de liberare condiţionată în octombrie 2015, după cum ne-au precizat surse bine informate.
Printre deţinuţii ieşiţi ieri la activităţile de înfrumuseţare a oraşului se mai afla un membru al lumii interlope brăilene. Este vorba despre Gagu Viorel, zis "Neveu", membru al grupării "Buricea", din Radu Negru, condamnat în iunie 2013 de Curtea de Apel Târgu Mureş la 3 ani închisoare, pentru scandalul de la Tribunal produs în decembrie 2006.
Deţinuţii scoşi la muncă erau însoţiţi de reprezentanţi ai Seroplant, care ne-au spus că societatea are contract cu penitenciarul pentru că nu mai pot angaja sezonieri. Ieri, pe strada Gării, s-a completat gardul viu cu tuia, plante ornamentale şi s-au plantat trandafiri.
Potrivit informaţiilor oferite de Penitenciarul Brăila, în cadrul campaniei de curăţenie de primăvară, derulată de municipalitate, începând cu 17 martie, 20 persoane private de libertate din penitenciar, clasificate în regim deschis şi semideschis, desfăşoară activităţi de amenajare şi întreţinere spaţii verzi pe raza municipiului Brăila. "A devenit o obişnuinţă ca în fiecare an, persoanele private de libertate să se implice în activităţi de amenajare şi întreţinere spaţii verzi pe raza municipiului. Anul trecut, un număr de 30 de persoane au ajutat la toaletarea copacilor şi a arbuştilor ornamentali din zona Bulevardul Independenţei. Ne arătăm disponibilitatea de a oferi forţă de muncă necalificată potenţialilor beneficiari, pentru a fi utilizată în diferite domenii (activităţi de întreţinere/curăţenie, construcţii civile şi industriale, modernizări conducte apă/canalizare/gaze naturale/reţele electrice-telefonice, agricultură, zootehnie, îmbunătăţiri funciare) precum şi în alte domenii în care forţa de muncă nu necesită specializare", a precizat cms. şef Simona Kober, purtător de cuvânt al Penitenciarului Brăila.
Pentru munca prestată în folosul comunităţii, cei aflaţi în spatele gratiilor au şi avantaje. Conform Legii 254/2013, a spus sursa citată, în cazul în care se prestează o muncă remunerată în regim de 8 ore pe zi şi nu mai mult de 40 de ore pe săptămână, 4 zile muncite sunt considerate 5 zile executate (câştigul fiind de o zi). Din veniturile încasate în urma muncii prestate de persoanele private de libertate 60% revine Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii, iar 40% persoanei condamnate. Deţinutul muncitor poate folosi pe durata executării pedepsei 90% din venitul obţinut, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, banii urmând să fie încasaţi în momentul punerii în libertate.
Şantajistul Titi Sgârcitu
În octombrie 2012, Titi Sgârcitu a primit condamnare după condamnare în dosarele în care era judecat şi a ajuns la închisoare. La începutul lunii, judecătorii gălăţeni au dat sentinţa finală pentru interlopul Sgârcitu şi apropiaţii săi în cazul atacului din 2007, de la discoteca lui "Piciu", din Tichileşti. Pedeapsa a fost redusă însă la jumătate faţă de cea aplicată în primă instanţă, astfel că Titi Sgârcitu a primit doar un an şi 10 luni, faţă de 4 ani cât primise cu un an în urmă. Fapta pentru care a primit pedeapsa s-a petrecut în octombrie 2007, când, împreună cu nepotul său şi mai mulţi acoliţi, a provocat un scandal monstru la barul lui "Piciu". După numai două săptămâni, Titi Sgârcitu a fost condamnat de Curtea de Apel Galaţi şi în dosarul de şantaj. Şi în această cauză interlopul a obţinut o reducere a pedepsei aplicate în primă instanţă, de la 7 ani închisoare la 4 ani şi 8 luni închisoare. Fratele lui, Ionel Sgârcitu, a fost şi mai norocos, acesta fiind condamnat la 2 ani şi 2 luni închisoare, cu suspendare, deşi în primă instanţă primise 3 ani şi 4 luni închisoare, cu executare. "Locotenentul" fraţilor Sgârcitu, Ionuţ Agheboaie, zis "Marati", a obţinut şi el o pedeapsă mai mică, faţă de cea dată în noiembrie 2011 de Judecătoria Brăila, având de executat 3 ani şi 5 luni închisoare.
În acest dosar, fraţii Sgârcitu şi amicul lor au fost judecaţi pentru că au agresat un brăilean, în plină stradă, care a împrumutat de la ei aproximativ 8.000 de euro, pe care i-ar fi restituit fără să achite şi camătă. În acelaşi dosar, Titi Sgârcitu a fost judecat şi pentru alte trei infracţiuni de şantaj asupra altor persoane. Scandalul public provocat de fraţii Sgârcitu, împreună cu Ionuţ Agheboaie, parte vătămată fiind Constantin Geangu, a avut loc în ziua de 7 iunie 2009, în apropierea agenţiei Viziru a Raiffeisen Bank. Potrivit anchetatorilor, Titi şi Ionel Sgârcitu, ajutaţi de prietenul lor "Marati", l-au bătut şi şantajat pe Geangu, de 30 de ani, care le datora bani la împrumuturi cu camătă, totalizând 8.000 de euro. Geangu a ajuns la spital cu nasul spart şi a avut nevoie de 12 - 14 zile de îngrijiri medicale. Întreaga scenă a fost filmată de camerele de supraveghere de la bancă, însă singurul acuzat atunci de lovire sau alte violenţe (n.r. - până la urmă victima şi-a retras plângerea pentru această infracţiune) a fost Agheboaie, care avea asupra sa şi un briceag, cu mânerul căruia l-a lovit în cap pe Geangu.
Potrivit unor surse, în urma contopirii pedepselor aplicate, Sgârcitu a rămas să execute pedeapsa cea mai mare, respectiv 4 ani şi 8 luni închisoare, el urmând să intre în comisia de liberare condiţionată în octombrie 2015.
