Titi Sgîrcitu şi prietenul său, Ionuţ Agheboaie, au avut un început de lună destul de prost. Ei au încercat, zilele trecute, să scape de măsura liberării lor sub control judiciar în actuala formulă, invocând diverse motive. Însă, după ce iniţial judecătorii au considerat că nu ar fi vreo problemă dacă cei doi ar fi scutiţi de această măsură preventivă, pentru o perioadă determinată, într-un final, la insistenţele procurorilor, au revenit asupra deciziei şi le-au zădărnicit planurile celor doi. Mai clar, Sgîrcitu şi Agheboaie nu pot părăsi ţara, trebuie să se prezinte săptămânal sau ori de câte ori sunt chemaţi la organul de poliţie desemnat cu supravegherea, nu la lună cum doreau ei, şi sunt obligaţi să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei. Totodată, ei nu trebuie să deţină, să folosească sau să poarte nicio categorie de arme şi sunt obligaţi să nu se apropie de martorii cauzei sau de partea vătămată şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, decât în cazurile şi condiţiile când soluţionarea cauzei penale în care sunt cercetaţi împreună o va impune.
Reamintim că fraţii Sgîrcitu, împreună cu tovarăşul lor Ionuţ Agheboaie, zis "Marati", au fost trimişi în judecată anul trecut, pentru o serie de infracţiuni. Astfel, Titi Sgîrcitu este acuzat de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, dar şi de patru infracţiuni de şantaj. Fratele sau, Ionel, este acuzat de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi de un singur şantaj, iar Agheboaie este trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii şi liniştii publice, port ilegal de armă albă şi lovire sau alte violenţe. Potrivit anchetatorilor, în ziua de 7 iunie 2009, zi în care brăilenii s-au perindat prin oraş pentru a se duce la vot, fraţii Sgîrcitu, împreună cu Ionuţ Agheboaie, au provocat un scandal public în apropierea agenţiei Viziru a Raiffeisen Bank, într-o zonă a oraşului intens tranzitată. Acolo, Titi şi Ionel Sgîrcitu, ajutaţi de prietenul lor "Marati", l-au bătut şi şantajat pe Constantin Ciprian Geangu, de 29 de ani, care le datora bani la împrumuturi cu camătă, totalizând 8.000 de euro. Geangu a ajuns la spital cu nasul spart şi a avut nevoie de 12 - 14 zile de îngrijiri medicale. Întreaga scenă a fost filmată de camerele de supraveghere de la bancă, însă singurul acuzat de lovire sau alte violenţe a fost Agheboaie, care avea asupra sa şi un briceag, cu mânerul căruia l-a lovit în cap pe Geangu. În cel de-al doilea dosar penal, Titi Sgîrcitu este cercetat pentru săvârşirea a două infracţiuni de şantaj, constând în aceea că, în perioada 2003-2008, ar fi constrâns-o prin ameninţări pe partea vătămată Aura U. să plătească un împrumut acordat cu camătă precum şi dobânzi împovărătoare, cauzându-i un prejudiciu de 80.000 de euro. De asemenea, în perioada 2003-2007, Sgîrcitu ar fi constrâns-o şi pe partea vătămată Gabriela R. să achite un împrumut acordat tot cu camătă, la care s-au adaugat dobânzi usturătoare, prejudiciul fiind tot de 80.000 de euro. În fine, în cel de-al treilea dosar penal, Titi Sgîrcitu e acuzat că în cursul anului 2008, ar fi constrâns-o prin ameninţări repetate cu săvârşirea unor acte de violenţă pe partea vătămată Rozina G. să plătească un împrumut acordat cu camătă, precum şi dobânzi împovărătoare, cauzându-i un prejudiciu de 25.000 de euro.
Unul voia să se recreeze peste hotare, altul să îşi însoţească tatăl la un control medical
Din momentul în care a început procesul, inculpaţii au tot solicitat modificarea controlului judiciar, până când, la începutul acestei luni, în cazul lui Titi Sgîrcitu şi lui Agheboaie, judecătorii au admis cererile făcute în acest sens. Mai precis, Titi Sgîrcitu solicitase să i se permită să părăsească ţara în perioada 20 decembrie 2010 - 10 ianuarie 2011, pentru că doreşte să petreacă concediul în străinătate împreună cu familia, iar Agheboaie solicitase să i se permită să plece din ţară în perioada 10 octombrie 2010 - 10 decembrie 2010, pe motiv că trebuie să îşi însoţească tatăl în străinătate la un control medical. Deşi, iniţial, judecătorii au considerat că cei doi nu prezintă pericolul de a se face nevăzuţi, admiţând cererile lor, procurorii au reuşit să demonstreze că poveştile celor doi sunt cam străvezii. Astfel, în cazul lui Agheboaie, procurorii au considerat că nu se justifică cererea lui, deoarece nu a prezentat documente oficiale care să ateste că tatăl său are programare la o clinică în străinătate - în contextul în care legislaţia în acest domeniu impune o procedură specială - şi nici măcar documente medicale valabile care să specifice boala acestuia. Mai mult, procurorii au atras atenţia că în cazul tatălui lui Agheboaie nu a fost stabilit niciun diagnostic de către un specialist din România, Agheboaie depunând doar o serie de documente emise de un medic de familie, din cuprinsul cărora nu se putea stabili cu exactitate boala de care suferă tatăl inculpatului.
În ceea ce îl piveşte pe Titi Sgîrcitu, procurorii au considerat că, deşi în unele cazuri, pentru motive temeinice, se poate modifica controlul judiciar, un concediu şi o recreere peste hotare a inculpatului nu se încadrează în categoria motivelor întemeiate. În plus, Sgîrcitu nu a reuşit să demonstreze că el şi familia lui au făcut rezervări pentru acea perioadă undeva în străinătate. Într-un final, judecătorii au fost de acord cu procurorii şi au respins cererile de modificare a controlului judiciar făcute de cei doi, lăsând lucrurile în forma iniţială.
