• tot mai puţine afaceri noi sunt puse pe picioare în judeţul nostru: Brăila este pe locul II, după Alba, ca scădere a numărului de înmatriculări de firme noi în anul abia încheiat • nici tinerii nu se înghesuie să-şi facă propriile afaceri, speriaţi de bariere precum lipsa banilor, birocraţie, condiţiile de eligibilitate la fondurile nerambursabile, ori acces greoi la finanţare • profilul general al patronului brăilean: bărbat, aproximativ 50 de ani, cu afaceri în comerţ, construcţii, agricultură şi conexe
Studenţii brăileni şi, în general, tinerii nu se încumetă să-şi deschidă propria afacere ci, mai degrabă preferă să emigreze dacă li se oferă ocazia, ori să muncească de multe ori pe salariul minim pe economie oferit de patronii locali până când rudele plecate afară reuşesc să le ofere o şansă într-una dintre destinaţiile favorite ale emigranţilor români. O statistică a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului arată foarte clar ezitarea tinerilor de a-şi încerca norocul în antreprenoriatul local, cu toate eforturile statului român de a încuraja iniţiativa privată a tinerilor. De ce anume le este frică? Cel mai probabil, de statutul de începător într-un lac din ce în ce mai mic în care doar “rechinii” mai reuşesc să se îmbogăţească. De ce bariere se lovesc? Evident, de lipsa banilor pentru a începe propria afacere. Iar lucrurile se complică infinit dacă părinţii nu-l pot sprijini la început de drum pe tânărul antreprenor. Aşa că cei care ţin stindardul sus în mediul de afaceri brăilean sunt patronii care erau adolescenţi sau în prag de majorat la Revoluţie. Ca profil general al afaceristului local, acesta este bărbat, cu vârsta între 40 şi 49 de ani şi deţine un business în domeniul comerţ, construcţii sau agricultură ori domenii conexe. Femeile sunt mai puţin prezente în businessul local şi preferă în general afaceri în domeniul saloanelor de înfrumuseţare, ori magazine de îmbrăcăminte.
Vă prezentăm în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei” care-şi propune o radiografiere a antreprenoriatului autohton, aşa cum răzbate din statisticile de la Registrul Comerţului.
Tot mai puţine afaceri noi
Suntem pe locul doi la nivel naţional în topul judeţelor în care se deschid din ce în ce mai puţine afaceri noi. Altfel spus, suntem al doilea judeţ, după Alba, de care oamenii de afaceri fug de mănâncă norii.
Iată şi cifrele care converg spre această concluzie oarecum şocantă: la nivelul anului trecut în judeţul nostru au fost înregistrate 1.154 de afaceri noi, în puternică scădere faţă de 2015 când au fost consemnate aproape 1.500 de înmatriculări de firme noi, de unde rezultă o comprimare a fenomenului cu 21,34%. În detaliu, pe parcursul anului trecut au fost înmatriculate 7 întreprinderi familiale (IF), 332 de întreprinderi individuale (II), 189 de PFA-uri (persoană fizică autorizată), o societate de tip SA (societate pe acţiuni) şi 624 de persoane juridice de tip SRL (societate cu răspundere limitată). După cum aminteam mai devreme, un procent mai mare decât noi l-a înregistrat doar judeţul Alba cu 22,51% (aproape 1.700 de înmatriculări anul trecut, faţă de circa 2.200 în 2015). După noi s-au poziţionat judeţele Vrancea (o descreştere de 19.08%), Botoşani cu minus 14,43% şi Vâlcea cu minus 14,1%.
La polul opus, avem în mod surprinzător judeţele Dâmboviţa cu plus 26,8%, Tulcea - plus 9,48% şi Bistriţa - Năsăud cu plus 8,95%. Ca să faceţi o idee despre cum stau judeţele din regiunea de dezvoltare din care facem parte vă spunem că Buzăul are o descreştere de 8,01%, Galaţiul - minus 4,6%, iar Constanţa de minus 12,11%.
Patroni la a doua tinereţe
Dacă intrăm un pic în structura acţionariatului sau asociaţilor tuturor entităţilor cu sau fără personalitate juridică care erau active în judeţul nostru pe finalul lui 2016 vom constata faptul că media de vârstă a celor mai mulţi dintre patroni este undeva spre 40 - 49 de ani.
Dar să le luăm pe rând, şi începem cu sfera II, PFA, IF, unde erau active 5.813 de structuri antreprenoriale la care figurează ca membri sau asociaţi 6.165 persoane fizice. Vom observa că 31,66% dintre întreprinzători au vârste între 40 şi 49 de ani, urmaţi de cei între 30 şi 39 de ani (23,8%), apoi de grupul 50 - 59 de ani - 17,36% şi, în fine, grupa peste 60 de ani cu 15,18%. Vă întrebaţi care este situaţia grupei de vârstă de până în 29 de ani? Avem doar 740 de astfel de persoane, reprezentând o pondere în total afaceri de 12%.
Ierarhia rămâne aceeaşi, pe grupele de vârstă menţionate anterior, şi în cazul persoanelor juridice active: avem 9.095 de firme la care sunt acţionari sau asociaţi 13.212 persoane fizice cu ponderea cea mai mică în grupa de până la 29 de ani - 8,3%, grupa 30 - 39 de ani cu 22,89% reprezentativitate, 40 - 49 de ani cu 31,24%, 50 - 59 de ani cu 19,4% şi 18,17% pentru grupa de vârstă peste 60 de ani. Ca o primă concluzie a acestor cifre, antreprenoriatul local este dominat clar de brăilenii cu vârste peste 40 de ani, adică cei care la Revoluţie abia trecuseră de majorat. O a doua idee care se desprinde de aici ar fi aceea că tinerii nu se înghesuie să devină proprii stăpâni.
De altfel judeţul nostru este din nou printre ultimele la nivel naţional când vine vorba despre ponderea tinerilor întreprinzători în mediul de afaceri, codaşe alături de noi fiind şi Harghita, Covasna, Braşovul, Neamţul, Mureşul dar şi Sibiul.
La celălalt capăt al clasamentului, cu cele mai mari procente de reprezentativitate a grupei de vârstă sub 29 de ani sun judeţele Sălaj, Bihor, Dolj, precum şi Giurgiu, cu menţiunea că acesta din urmă se află pe primul loc în top adică aproape 20% în cazul PFA, IF şi II, respectiv 13,74% în cazul societăţilor comerciale (SA şi SRL).
Cei mai bătrâni patroni, mai bine spus cu ponderea cea mai mare a grupei de vârstă “peste 60 de ani”, sunt în judeţele Hunedoara, Constanţa, Teleorman, Harghita sau Covasna.
Cercul vicios
Bine bine, veţi spune, dar de ce nu se încumetă tinerii noştri să-şi facă o afacere? Răspunsul evident este lipsa banilor, birocraţia excesivă, precum şi accesul greoi la finanţare. După cum ne-au explicat exponenţi ai mediului de afaceri local, majoritatea tinerilor care au afaceri în Brăila le-au preluat, de fapt, de la părinţi. Iar cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie domeniul agricol, unde acum câţiva ani era încurajată preluarea fermelor de către tineri, stimulentul financiar, era vorba despre bani nerambursabili, fiind suficient de motivant ca sute de ferme să fie trecute pe numele copiilor fermierilor care de fapt înfiinţaseră exploataţiile agricole. Apoi, au mai fost şi cazurile nefericite când unul dintre părinţi a decedat, iar copiii au intrat astfel în structura acţionariatului la firmă.
Dar sunt extrem de puţine cazurile în care un tânăr a plecat singur la drum, a luat-o de jos şi a reuşit să-şi construiască şi să-şi dezvolte de unul singur o afacere. Cei mai mulţi au plecat la drum cu un colac de salvare asigurat de părinţi care fie i-au asigurat din resursele proprii un mic capital de lucru, fie au acceptat să gireze casa ori apartamentul la bancă pentru un împrumut astfel încât tânărul întreprinzător să poată pleca la drum.
Desigur, îmi veţi aminti de faptul că statul încearcă de mai mulţi ai să încurajeze tinerii să devină proprii stăpâni şi să-şi facă o afacere. Problema, pe care ne-au indicat-o majoritatea celor cu care am discutat despre acest subiect, este faptul că finanţarea este extrem de greu de asigurat. Absorbţia de fonduri inclusiv cele guvernamentale, nerambursabile, presupune ca tu, întreprinzătorul solicitant al sprijinului financiar, să ai deja la dispoziţie banii necesari pentru implementarea proiectului gândit, cu ei să faci cheltuiala gândită în planul de afaceri, urmând ca după aceea statul să-ţi ramburseze cota sa de participare la investiţia respectivă. Să spunem că aveai nevoie să cumperi aparatură IT performantă pentru propria firmă în valoare de 10.000 euro. Regula jocului spune că trebuie să ai aceşti bani cu care să cumperi aparatura de care ai nevoie şi apoi într-un timp limitat, un an - doi, să primeşti sub formă de decontare lunară grantul accesat.
„Iniţierea unei afaceri nu este o opţiune principală pentru tinerii brăileni de până în 35 ani. Deşi mulţi dintre ei îşi doresc independenţa financiară, există o reţinere în a demara propria afacere, reţinere determinată de mai mulţi factori, cum ar fi: lipsa resurselor financiare proprii, lipsa unor oferte bancare de finanţare atractive - chiar dacă există oferte bancare, ele sunt greu de accesat, din cauza garanţiilor solicitate -, realitatea economică descurajantă, lipsa unor specializări a tinerilor în anumite meserii sau ocupaţii care ar oferi şanse sporite de reuşită a afacerilor, accesarea dificilă a fondurilor cu finanţare nerambursabilă europeană, etc. Deşi mulţi tineri îşi doresc să îşi iniţieze o afacere prin accesarea de fonduri cu finanţare nerambursabilă, când află condiţiile impuse prin programe şi în principal mă refer la modalitatea de derulare prin decontare - ceea ce presupune existenţa unor resurse financiare pentru a cheltui mai întâi şi apoi intervine decontarea -, ei renunţă. Chiar şi în aceste condiţii de finanţare şi reguli de decontare, se observă totuşi o apetenţă a tinerilor pentru programele guvernamentale cu finanţare nerambursabilă, numai că ele sunt proiecte cu valori mici”, ne-a declarat Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila.
O rază de speranţă
Trebuie precizat însă faptul că în cursul lunii mai, se deschide sesiunea de depunere de proiecte care beneficiază de finanţare nerambursabilă din partea statului şi în cazul cărora regula finanţării se schimbă radical. Astfel ar urma ca banii să fie alocaţi de la bun început de stat, iar beneficiarul nu trebuie să-şi mai facă probleme să aştepte până la calendele greceşti decontarea cheltuielilor. Este vorba despre Programul ''Start Up Nation'' care se adresează în special debutanţilor în afaceri. Prima condiţie pentru a beneficia de banii de la stat este să înfiinţeze o firmă dupa intrarea în vigoare a programului, să fie din categoria IMM cu un capital integral privat, precum şi să aibă sediu social sau punct şi să îşi desfăşoare activitatea pe teritoriul ţării. O altă condiţie importantă pe care statul o impune patronului care aceesează programul este să angajeze pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă minimum două persoane pentru o perioadă de cel puţin trei ani. După cum aminteam mai devreme, cea mai importanta modificare faţă de proiectele cu finanţare de la stat din anii precedenţi este că beneficiarul nu trebuie să mai vină cu bani de acasă.
Femeile de afaceri din Brăila preferă societăţile comerciale
Revenind la statisticile realizate de Registrul Comerţului, acestea oferă o privire generală şi asupra structurii pe sexe în rândul antreprenorilor locali. De exemplu, dacă ne uităm în curtea PFA, II, IF vom observa că 61,17% dintre membri sunt bărbaţi şi doar 38,83% sunt femei. Altfel spus din 5 antreprenori doar 2 sunt femei, 3 fiind bărbaţi. Raportul se păstrează şi în cazul societăţilor comerciale. Există totuşi o diferenţă dacă privim întreg tabloul, la nivel naţional. Cu raportul de 2 femei la 3 bărbaţi suntem pe locul 4 (după Tulcea, Galaţi şi Hunedoara) ca pondere a sexului frumos în afacerile derulate de persoane juridice, adică societăţi comerciale, dar suntem în a doua jumătate a clasamentului naţional dacă discutăm de PFA-uri, întreprinderi individuale sau familiale, ceea ce înseamnă că femeile de afaceri din Brăila au preferat să investească în societăţi comerciale (de cele mai multe ori, alături de soţii lor) decât să-şi deschidă un PFA sau o întreprindere individuală.
“În ceea ce priveşte structura pe sexe în rândul antreprenorilor locali, ponderea o deţin bărbaţii. Deşi legislaţia noastră oferă egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, persistă încă mentalităţi, potrivit cărora femeile ar trebui să rămână mai dedicate familiei, treburilor gospodăreşti. Tocmai pentru a depăşi aceste mentalităţi, guvernul încurajează antreprenoriatul în rândul femeilor, prin lansarea an de an a programelor dedicate «Femeilor manager», programe foarte apreciate de către acestea”, a mai spus Ştefan Fusea.
2017 va fi anul finanţărilor pentru IMM şi startup-uri
Anul acesta va fi al IMM-urilor, potrivit unei analize prezentate miercuri de specialiştii Business Teorema, companie specializată în consultanţă pentru accesarea fondurilor europene.
Analiza realizată de aceştia arată că în acest an vor fi disponibile finanţări atât pentru întreprinderile existente, cât şi pentru start-up-urile cu sediul în mediul urban şi rural.
Antreprenorii care vizează linia adresată microîntreprinderilor din mediul urban, finanţate de Programul Operaţional Regional (POR), îşi pot depune proiectele până la 27 aprilie 2017, cu posibilitatea de a accesa sume între 25.000 şi 200.000 de euro, cu o minimă contribuţie de 10%.
Tot din februarie, se va deschide o nouă linie de finanţare pentru IMM-uri, valoarea proiectelor fiind între 200.000 şi un milion de euro, cu o contribuţie de cel puţin 30%.
Luna lui Mărţişor va veni cu deschiderea liniei de finanţare destinată incubatoarelor de afaceri, respectiv a structurilor gestionate de un administrator, care permit unor start-up-uri să îşi desfăşoare activităţile la comun, împărţindu-şi costurile administrative asemenea unui hub. De asemenea, tot pentru star-up-uri, 2017 va aduce finanţări şi în cadrul programului România Start-Up Plus, finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU).
Antreprenorii care vizează oportunităţile din mediul rural pot accesa subvenţie prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) de 50.000 de euro sau chiar 70.000 de euro în cazul investiţiilor în agroturism.
