Urmărirea penală a lui Sebastian Ghiţă a fost extinsă pentru trafic de influenţă, evaziune fiscală, spălare de bani, complicitate la schimbarea destinaţiei fondurilor UE şi coruperea alegătorilor la alegerile parlamentare din 2012 şi la cele prezidenţiale din 2014.
Sebastian Ghiţă a corupt alegătorii la legislativele din 2012 pentru a fi ales deputat prin distribuirea de tigăi cumpărate de pe piaţa neagră, dar şi pe cei din Republica Moldova la prezidenţiale din anul 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul Victor Ponta, susţin procurorii DNA. Potrivit documentelor de la dosar, Ghiţă a folosit o parte din banii obţinute ilicit prin trafic de influenţă sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienţei lor şi păstrate în conturile controlate de deputat, „pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice".
Documente fictive
„Astfel, în concret, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2012, când inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a candidat şi a câştigat un post în Camera Deputaţilor, o parte din banii economisiţi în modalitatea arătată, în cuantum de 279.000 lei, au fost extraşi şi folosiţi pentru achiziţionarea de pe piaţa neagră de aşa-zise materiale electorale (de exemplu tigăi), ce au fost utilizate pentru a determina un număr important de persoane să îl voteze", spun procurorii DNA. Pentru justificarea aparentă a cheltuielilor, au fost întocmite documente fictive prin intermediul societăţilor controlate de Ghiţă, una din ele fiind SC Media Fantasy Solution SRL Bucureşti.
„În acelaşi registru infracţional, Ghiţă Sebastian Aurelian a conceput, iniţiat şi coordonat o activitate de corupere a alegătorilor din Republica Moldova, la alegerile prezidenţiale din anul 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul Ponta Victor Viorel. Suma remisă de inculpat pentru influenţarea opţiunilor electorale a fost în cuantum de 350.000 euro", arată DNA.
Bani obţinuţi în mod nelegal
Sebastian Ghiţă este acuzat că, în perioada 2000 - 2015, a obţinut importante sume de bani în mod nelegal - prin traficarea influenţei - sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale.
„Banii au fost spălaţi printr-o multitudine de operaţiuni financiar - bancare fără justificare economică, iar, ulterior, o parte din aceştia au fost folosiţi în scopuri ilicite. Tranzacţiile financiare au avut ca scop şi rezultat inclusiv sustragerea de la plata către stat a unor sume de bani însemnate ca valoare, reprezentând impozit pe profit şi TVA", mai arată procurorii. În acest caz, cuantumul total al sumelor provenite din fonduri publice supuse procesului de spălare se ridică la 129.343.768 lei, iar prejudiciul cauzat statului prin sustragerea de la plata impozitului pe profit şi TVA a fost stabilit la 37.720.325 lei. În acest context, procurorii DNA Ploieşti au dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra sumelor existente, precum şi poprirea celor ce urmează a fi încasate în conturile aparţinând unui număr de 51 de societăţi comerciale, care ar fi controlate de deputatul Sebastian Ghiţă. Surse judiciare susţin că sechestrul se aplică până la concurenţa sumei de 129.343.768 lei, cu excepţia fondurilor alocate plăţii salariilor angajaţilor şi celor destinate achitării datoriilor către bugetele publice.
Reacţia lui Sebastian Ghiţă
La ieşirea de la DNA Ploieşti, deputatul a afirmat că procurorii îi interzic să ia legătura cu premierul Victor Ponta şi a afirmat că nu înţelege motivele acestei măsuri şi că acesta este un dosar politic. Întrebat dacă ar avea cu ce să-l denunţe pe Ponta la DNA, Ghiţă a arătat că nu ştie ca premierul să fi făcut lucruri rele. Potrivit spuselor sale, în ultimele două săptămâni a fost supus unor presiuni constante şi ameninţări care vizau demisia premierului. Nu-l pot influenţa pe prim-ministrul Victor Ponta să-şi dea demisia când doresc procurorii, a afirmat Ghiţă. El a apreciat că trebuie oprită regula potrivit căreia oamenii din partidele care pierd alegerile sunt distruşi, umiliţi, târâţi prin procuraturi.
S-a luat o nouă măsură fără să ştiu ce am făcut, probabil pentru a fi umilit, să nu părăsesc Ploieştiul. Nu am încălcat cu nimic cealaltă măsură care nu-mi permitea să părăsesc ţara. De data aceasta dl. procuror Onea a considerat de cuviinţă să nu părăsesc Ploieştiul. I-am solicitat explicaţii, mi-a spus că aşa crede dânsul, că dânsul este procuror, că eu sunt cetăţean (...), a spus Ghiţă.
Declaraţie de venit
Potrivit ultimei declaraţii de avere, Ghiţă deţine trei terenuri intravilane în Ploieşti, dobândite în perioada 1999-2008, o casă în Ploieşti de peste 1.200 de metri pătraţi, cumpărată în 2009 împreună cu soţia sa. El posedă, de asemenea, ceasuri în valoare de 900.000 de euro, bijuterii de 3,1 milioane de euro şi obiecte de artă de 13 milioane de euro, dobândite în perioada 1997-2012. În declaraţia sa de avere, deputatul a mai menţionat două conturi bancare în care are 18.000 de lei şi un fond de investiţii la UBS Elveţia în valoare de 18 milioane de euro, deschis în 2011. Conform documentului, Ghiţă a acordat două împrumuturi în nume personal, unul de 90.300.000 de euro, altul de 9.000.000 de dolari. Interesant este că declaraţia din 2014 nota şi un cont bancar deschis în 2013, în care erau 5,5 milioane de dolari, dar care nu există în actualul document. În ultimul an, în calitate de deputat, Ghiţă a avut un venit 58.890 de lei, iar soţia sa, Mădălina, a obţinut de la SC Studio Harry un venit de 18.680de lei.