Elevi, profesori, parinti, toti sint bulversati de tezele cu subiect unic. La Braila au fost contestate peste 400 de lucrari si in mai mult de jumatate dintre ele s-a dovedit ca elevii au avut dreptate si ca meritau mai mult. Grav este ca in 70 de cazuri diferenta a fost de peste un punct, iar dintre acestea, in 20 de cazuri diferenta a fost mai mare de 1,5 puncte. Aceasta situatie, teoretic, ar trebui sa duca la sanctionarea profesorilor corectori, insa Inspectoratul Scolar nu a mentionat-o nicaieri in analiza activitatilor din semestrul I al acestui an scolar. A trecut sub tacere daca s-au luat sau nu masuri impotriva acelor profesori, prea exigenti sau prea indulgenti. Cea mai grava situatie s-a inregistrat la limba romana, la clasa a VIII-a, unde s-au contestat 192 de rezultate. Dintre acestea, in aproape 30% de situatii diferentele intre notele initiale si notele dupa contestatii au fost de peste un punct. Aproape 20% dintre tezele contestate de la geografie au avut diferente mai mari de un punct. La clasa a VII-a, aproape 20% dintre tezele contestate de la matematica au avut diferente mai mari de un punct, in timp ce la limba romana diferente mari s-au inregistrat in 10% dintre lucrarile contestate.
Aceste diferente mari intre diferitele evaluari ale aceleiasi lucrari i-au deranjat pe profesori. "Evaluarea a fost subiectiva si divergenta. Nu e posibil ca un elev sa fie apreciat cu doua unitati de masura. Un elev a obtinut initial 5.80, iar dupa contestatii 7.95, un altul a ajuns de la 5.00 la 6.65, iar altul de la 6.95 la 7.60. Au fost si situatii inverse, cind de la 8.10 un elev a ajuns la 6.65 sau de la 8.60 la 7.80 si din punctul meu de vedere corectorii aici nu au avut dreptate. Aceste situatii ii deruteaza pe copii, iar pe noi ne pun in situatii dificile. Tezele cu subiect unic nu au nici o valoare si pentru ca supravegherea a fost lejera. Mediile de admitere in acest fel vor fi din ce in ce mai mari. Nici eu nu voi putea fi sever in continuare, pentru ca un copil bun de la mine ar putea pierde in favoarea unuia care stie mai putin, dar are note mai mari", a spus profesorul Constantin Mitrea de la Scoala "Mihu Dragomir". Diferente mari intre nota initiala si cea de la contestatii au fost si la Grupul Scolar "Moisil". Un elev a obtinut, initial, la limba romana 6.30 si dupa contestatii a luat 8.20. Profesoara Georgeta Iancu a spus ca acest lucru s-a intimplat din cauza ca au fost multe teze de evaluat si multi profesori fara experienta, iar aceasta situatie si-a spus cuvintul. Datele referitoare la situatia contestatiilor au fost facute publice de Inspectoratul Scolar in documentul privind Analiza activitatilor din semestrul I din anul scolar 2007 - 2008, insa in acel document se trece sub tacere faptul ca dintre cele 70 de teze in care diferentele au fost de peste un punct, in 20 diferentele au fost de mai mult de 1.5 puncte, fapt sanctionat prin regulamentul de organizare a tezei. Aceste 20 de situatii au fost analizate in Consiliul Consultativ al Inspectoratului, iar profesorii care au gresit la evaluare vor fi sanctionati, insa nu se stie exact cum, pentru ca masurile urmau sa fie stabilite in Consiliul de Administratie al ISJ, iar daca acestea au fost hotarite, nu s-a mentionat in nici un document oficial.
Rezolvari ale problemelor de clasa a VIII-a, in teze de la clasa a VII-a, la matematica
O alta problema a tezelor cu subiect unic a fost copiatul. Multi profesori, elevi si parinti au acuzat ca s-a copiat. S-a creat o isterie la nivel national, care a mers pina acolo incit s-a cerut anularea tezelor. In judetul nostru insa, profesorii cu care am discutat au sustinut ca nu copierea a fost principalul factor care a compromis tezele cu subiect unic, desi unii au avut dovezi clare ca acest lucru s-a intimplat. Sub protectia anonimatului, unii profesori care au participat la corectare ne-au spus ca au gasit in teze de clasa a VII-a, rezolvari ale unor subiecte de clasa a VIII-a, la disciplina matematica, iar la limba romana, la unele teze din mediul rural s-au gasit aceleasi greseli, semn ca elevii au copiat. Pentru ca nu au fost prinsi asupra faptului, elevii nu mai pot fi acuzati, dar asupra tezelor cu subiect unic planeaza in continuare suspiciunea ca au existat fraude. Profesorul Iulian Juganaru de la Scoala din Tudor Vladimirescu a spus ca nu crede ca s-a copiat in masa, pentru ca atunci toti elevii ar fi avut note bune. La o alta scoala din mediul rural, din Baldovinesti, directorul Ionut Mazalu spune ca ar trebui privite cu circumspectie scolile unde promovabilitatea a fost 100%. Aici, la clasa a VIII-a, la matematica, promovabilitatea a fost de aproape 80 %, iar la clasa a VII-a de 42%. "La clasa a VII-a rezultatele sint mai slabe pentru ca din cei noua elevi, doi sint cu probleme, transferati de la Braila, iar alti doi sint repetenti. Interesul lor pentru scoala nu exista. La acest lucru se adauga si faptul ca la aceasta scoala, in fiecare an, a venit alt profesor pentru ca nu a fost scoasa catedra la titularizare", a mai explicat directorul. La rindul sau, profesoara de limba romana de la Baldovinesti, Gica Furcoi, a precizat ca la corectura nu i s-a parut ca s-a lucrat in favoarea elevilor, iar supravegherea a lasat de dorit in anumite scoli. "Eu am fost si in comisia de corectare, mi-au trecut multe teze prin mina si nu cred ca s-a copiat masiv. Greselile nu semanau, insa oricit ai vrea, la o teza copilul tot trage cu ochiul la coleg, se mai misca, este altceva decit un examen. Pe linga acest lucru a fost o greseala sa se puna ca supraveghetori invatatori. Ei de felul lor sint mai mamosi, mai intelegatori si asa cred ca s-a mai copiat, insa nu atit de mult pe cit se spune. Cu acest sistem cred ca o sa dispara calitatea din invatamint. Cred ca ar fi mai bine ca teza sa ramina teza, iar admiterea la liceu sa se faca pe baza notelor din gimnaziu sau prin concurs. La aceste teze am simtit ca a lipsit spiritul examenului si la elevi, si la profesori. Nu copierea, cred eu, a fost factorul principal in incurcatura produsa cu notele", a spus profesoara Georgeta Iancu de la "Moisil". Desi multi spun ca unii elevi au copiat la aceste teze pentru ca supravegherea a lasat de dorit, din punctul de vedere al profesoarei Teodora Nedelcu problema este modul de evaluare a rezultatelor scolii. "Trebuie sa acceptam o realitate, exista elevi care invata si elevi care nu invata, si este incorect sa existe ca unic criteriu de apreciere a scolii, promovabilitatea. Ni s-au luat practic toate metodele de constringere, dar ni se cere sa aducem elevii pe calea cea buna, sa-i facem sa invete. Trebuie sa recunoastem ca aproximativ 10% dintre elevi sint neinteresati de scoala. Daca s-ar renunta la acest mod de evaluare a rezultatelor scolii, numai dupa promovabilitate, poate ca nu am mai avea probleme la supraveghere la tezele cu subiect unic", a opinat profesoara Teodora Nedelcu. "Ideea acestor teze nu este rea", considera si profesorul de matematica Narcis Turcu, dar apreciaza ca in unele scoli asistenta a lasat de dorit si ceilalti elevi au fost defavorizati. "La scoala irakiana din Bucuresti, la Bacalaureat, subiectele au venit din Irak si acolo s-au evaluat. Pentru ca doua raspunsuri au semanat intre ele tezele au fost anulate si scoala desfiintata. Trebuie sa se acorde mai multa seriozitate acestui tip de evaluare", a spus profesorul Turcu.
Copiii buni nu au avut ocazia sa-si puna mintea la contributie, la matematica
* copiilor cu 9.50, desi au primit 9.90 la contestatii, la admitere li se va considera tot 9.50
La Liceul "Iorga" promovabilitatile sint foarte bune, iar numarul de note maxime este mare. La matematica mai mult de o treime dintre elevii de clasa a VII-a si a VIII-a au note de zece, iar diferentele intre nota de la teza si nota obtinuta la clasa nu este mai mare de un punct. "Nu sint diferente mari, sint normale. Poate ca ar fi batut la ochi daca erau fix aceleasi note. Am spus unor copii sa faca si contestatii, pentru ca eu consideram ca merita mai mult si s-a dovedit ca am avut dreptate. Problema este la cei care au avut 9,50 nu li s-a modificat nota chiar daca au avut dreptate. Asa prevedea metodologia. Eu le-am trecut in catalog nota zece la teza, dar pentru calculul mediei de admitere ei vor pierde, pentru ca in loc de zece au ramas cu 9,50", a spus profesorul Narcis Turcu. In privinta subiectelor de la matematica, profesorul Turcu a spus ca subiectele i-au dezavantajat pe copiii buni, care nu au avut ocazia sa-si demonstreze creativitatea, nu au avut ocazia sa-si puna mintea la contributie, nu au fost chichite", a mai spus profesorul Turcu. Profesorul Iulian Juganaru, de la Tudor Vladimirescu, a spus ca si un elev slab se putea descurca si ca asa nu se selecteaza elite.
La limba romana, creativitatea agreata si dezavuata de profesori
* s-au cerut si notiuni predate in clasa a V-a si reluate in clasa a VII-a, desi programa nu prevedea asa ceva
La limba romana insa, subiectele de creativitate au facut diferenta, sustine profesoara de la "Iorga", Camelia Costin. Ea a fost multumita de subiecte. "La limba romana s-a pus accent pe creativitatea elevilor si este bine, pentru ca elevii trebuie sa invete sa gindeasca. Din ce am vazut eu in teze argumentarile lor au fost foarte pertinente, au avut curajul de a se exprima. Aceste teze sint binevenite pentru ca inlatura memorarea, copilul citeste si are libertate de gindire. Chiar si copiii slabi au reusit sa spuna lucruri bune. La contestatii au fost si diferente mai mari de punctaj, insa cred ca au fost initial prea pretentiosi profesorii", a spus profesoara Adriana Vargolici de la Scoala "Ion Creanga". Ea mai considera ca ar trebui simplificata materia si sa se acorde o atentie mai mare la formularea subiectelor.
Profesorul Constantin Mitrea de la Scoala "Mihu Dragomir" a acuzat exact aceasta doza mare de creativitate care li se cerea elevilor, pentru ca induce multa subiectivitate in evaluare si faptul ca nu a existat o corespondenta intre secventele parcurse in programa la clasa a VIII-a si subiectele date. "Subiectele de creatie si interpretare au fost dificile, aproape de olimpiada, au vizat descrierea care se face in clasa a V-a si a VII-a. Teza a fost diacronica. In semestrul II a ramas de facut multa materie si nu ni s-a dat o programa structurata pentru teza. Nu se stie cum vor fi formulate subiectele. In situatia asta, desi nu se cere, noi lucram probleme de fonetica, de vocabular, pentru ca ar putea primi din nou la teza asa ceva".
Subiecte mai usoare la istorie decit la geografie
* elevii au pierdut la istorie pentru ca nu au dat atentie detaliilor
La "Iorga" nu au fost surprize nici la tezele de la istorie sau geografie. Profesorul Antonel Urse a precizat ca elevii au luat note frumoase, chiar daca unii dintre ei au pierdut pentru ca nu au dat atentie detaliului. "Cred ca sint prea mici elevii acum ca sa fie implicati in asemenea testari importante. Dintr-un singur examen acum avem mai multe examene, mai multe emotii. S-au luat note mai mari in mediul rural, acolo unde oricum la clasa copiii sint supraevaluati, pentru ca intervine subiectivitatea. Unii elevi vin la noi la liceu cu medii mari, desi cunostintele lor nu sint la nivelul notelor si dureaza un an pina ii aducem pe linia de plutire. Cel mai bine ar fi ca elevii sa sustina concurs de admitere, pentru ca asa s-ar cerne exact valorile", considera prof. Antonel Urse.
La disciplina istorie, profesoara Teodora Nedelcu a spus ca ar fi bine ca subiectele posibile la aceste teze sa fie cunoscute din timp pentru ca elevii sa le poata studia. "Ar trebui sa cunoastem din timp modificarile aparute in structura subiectelor pentru ca sa le putem lucra din timp la clasa. Avantajul tezei cu subiect unic este faptul ca elevii au mai putin de invatat pentru o lucrare si ca aceasta poate fi data si in alt moment. Daca subiectele sint usoare, sint dezavantajati copiii buni, daca subiectele sint prea grele, iau note mici prea multi copii. Trebuie gasita o solutie corecta de evaluare".
Profesoara Irinela Hulea de la Tudor Vladimirescu a remarcat ca anul acesta subiectele au fost mai usoare la istorie decit la geografie, unde s-au obtinut note sub asteptari. "Promovabilitatea a fost maxima pentru ca am lucrat inainte cu elevii subiecte cu aceeasi structura ca si cele de la teze, am facut pregatiri, au lucrat cu hartile oarbe la scoala. La teza, daca lucrau subiectul cu harta si isi foloseau abilitatile practice, puteau sa obtina nota cinci. Din perspectiva elevului acest sistem de evaluare este bun, materia este putina, emotiile sint mai mici, nu se mai plimba prin scolile de la oras. Ca dezavantaj major vad puterea de selectie destul de redusa. In aceste conditii cred ca ar fi mai bine sa se dea admitere la liceu", a spus profesoara Irinela Hulea.
Concursul de admitere, cea mai buna solutie de selectie
Majoritatea profesorilor nu sint de acord cu formula repartizarii computerizate si cu tezele cu subiect unic, desi recunosc avantajele repartizarii computerizate. "Repartizarea computerizata este un mare cistig, exista o echitate a repartizarii copiilor in clase, dar trebuie gindit foarte bine ce nota se ia in considerare pentru ca la aceste teze cu subiect unic a fost o problema supravegherea. Pe de alta parte, si faptul ca va conta media din gimnaziu la repartizarea in liceu ii trage in jos pe copii. O parte din timpul consumat pentru a obtine medii maxime la toate disciplinele, elevul l-ar putea consuma pentru dezvoltarea personala, pentru a obtine performante in domeniul care il atrage", a spus directorul Scolii "Ion Creanga", profesorul Victor Buzea.
Profesorul Iulian Juganaru de la Tudor Vladimirescu nu este de acord nici cu tezele cu subiect unic, nici cu repartizarea computerizata. Este apreciat mai mult concursul de admitere pentru ca asa se pot selecta elitele. Acest sistem de evaluare prin teze cu subiect unic nu este agreat nici de profesoara de limba romana Georgeta Iancu de la Grupul Scolar "Moisil". "Nu sint de acord cu aceasta forma de evaluare pentru ca spiritul examenului declanseaza neuronii, da o stare elevului care sa-l mobilizeze pentru a munci. Teza, e teza, iar cuvintul examen are alte conotatii in constiinta unui om". Profesoara de limba romana Elena Agajamian de la "Mihu Dragomir" spune ca ar trebui asumat riscul examenului pentru ca altfel scade calitatea invatamintului. De aceeasi parere este si profesoara Camelia Costin de la "Iorga", care crede ca repartizarea computerizata ar trebui dublata de concursul de admitere.
Aceste diferente mari intre diferitele evaluari ale aceleiasi lucrari i-au deranjat pe profesori. "Evaluarea a fost subiectiva si divergenta. Nu e posibil ca un elev sa fie apreciat cu doua unitati de masura. Un elev a obtinut initial 5.80, iar dupa contestatii 7.95, un altul a ajuns de la 5.00 la 6.65, iar altul de la 6.95 la 7.60. Au fost si situatii inverse, cind de la 8.10 un elev a ajuns la 6.65 sau de la 8.60 la 7.80 si din punctul meu de vedere corectorii aici nu au avut dreptate. Aceste situatii ii deruteaza pe copii, iar pe noi ne pun in situatii dificile. Tezele cu subiect unic nu au nici o valoare si pentru ca supravegherea a fost lejera. Mediile de admitere in acest fel vor fi din ce in ce mai mari. Nici eu nu voi putea fi sever in continuare, pentru ca un copil bun de la mine ar putea pierde in favoarea unuia care stie mai putin, dar are note mai mari", a spus profesorul Constantin Mitrea de la Scoala "Mihu Dragomir". Diferente mari intre nota initiala si cea de la contestatii au fost si la Grupul Scolar "Moisil". Un elev a obtinut, initial, la limba romana 6.30 si dupa contestatii a luat 8.20. Profesoara Georgeta Iancu a spus ca acest lucru s-a intimplat din cauza ca au fost multe teze de evaluat si multi profesori fara experienta, iar aceasta situatie si-a spus cuvintul. Datele referitoare la situatia contestatiilor au fost facute publice de Inspectoratul Scolar in documentul privind Analiza activitatilor din semestrul I din anul scolar 2007 - 2008, insa in acel document se trece sub tacere faptul ca dintre cele 70 de teze in care diferentele au fost de peste un punct, in 20 diferentele au fost de mai mult de 1.5 puncte, fapt sanctionat prin regulamentul de organizare a tezei. Aceste 20 de situatii au fost analizate in Consiliul Consultativ al Inspectoratului, iar profesorii care au gresit la evaluare vor fi sanctionati, insa nu se stie exact cum, pentru ca masurile urmau sa fie stabilite in Consiliul de Administratie al ISJ, iar daca acestea au fost hotarite, nu s-a mentionat in nici un document oficial.
Rezolvari ale problemelor de clasa a VIII-a, in teze de la clasa a VII-a, la matematica
O alta problema a tezelor cu subiect unic a fost copiatul. Multi profesori, elevi si parinti au acuzat ca s-a copiat. S-a creat o isterie la nivel national, care a mers pina acolo incit s-a cerut anularea tezelor. In judetul nostru insa, profesorii cu care am discutat au sustinut ca nu copierea a fost principalul factor care a compromis tezele cu subiect unic, desi unii au avut dovezi clare ca acest lucru s-a intimplat. Sub protectia anonimatului, unii profesori care au participat la corectare ne-au spus ca au gasit in teze de clasa a VII-a, rezolvari ale unor subiecte de clasa a VIII-a, la disciplina matematica, iar la limba romana, la unele teze din mediul rural s-au gasit aceleasi greseli, semn ca elevii au copiat. Pentru ca nu au fost prinsi asupra faptului, elevii nu mai pot fi acuzati, dar asupra tezelor cu subiect unic planeaza in continuare suspiciunea ca au existat fraude. Profesorul Iulian Juganaru de la Scoala din Tudor Vladimirescu a spus ca nu crede ca s-a copiat in masa, pentru ca atunci toti elevii ar fi avut note bune. La o alta scoala din mediul rural, din Baldovinesti, directorul Ionut Mazalu spune ca ar trebui privite cu circumspectie scolile unde promovabilitatea a fost 100%. Aici, la clasa a VIII-a, la matematica, promovabilitatea a fost de aproape 80 %, iar la clasa a VII-a de 42%. "La clasa a VII-a rezultatele sint mai slabe pentru ca din cei noua elevi, doi sint cu probleme, transferati de la Braila, iar alti doi sint repetenti. Interesul lor pentru scoala nu exista. La acest lucru se adauga si faptul ca la aceasta scoala, in fiecare an, a venit alt profesor pentru ca nu a fost scoasa catedra la titularizare", a mai explicat directorul. La rindul sau, profesoara de limba romana de la Baldovinesti, Gica Furcoi, a precizat ca la corectura nu i s-a parut ca s-a lucrat in favoarea elevilor, iar supravegherea a lasat de dorit in anumite scoli. "Eu am fost si in comisia de corectare, mi-au trecut multe teze prin mina si nu cred ca s-a copiat masiv. Greselile nu semanau, insa oricit ai vrea, la o teza copilul tot trage cu ochiul la coleg, se mai misca, este altceva decit un examen. Pe linga acest lucru a fost o greseala sa se puna ca supraveghetori invatatori. Ei de felul lor sint mai mamosi, mai intelegatori si asa cred ca s-a mai copiat, insa nu atit de mult pe cit se spune. Cu acest sistem cred ca o sa dispara calitatea din invatamint. Cred ca ar fi mai bine ca teza sa ramina teza, iar admiterea la liceu sa se faca pe baza notelor din gimnaziu sau prin concurs. La aceste teze am simtit ca a lipsit spiritul examenului si la elevi, si la profesori. Nu copierea, cred eu, a fost factorul principal in incurcatura produsa cu notele", a spus profesoara Georgeta Iancu de la "Moisil". Desi multi spun ca unii elevi au copiat la aceste teze pentru ca supravegherea a lasat de dorit, din punctul de vedere al profesoarei Teodora Nedelcu problema este modul de evaluare a rezultatelor scolii. "Trebuie sa acceptam o realitate, exista elevi care invata si elevi care nu invata, si este incorect sa existe ca unic criteriu de apreciere a scolii, promovabilitatea. Ni s-au luat practic toate metodele de constringere, dar ni se cere sa aducem elevii pe calea cea buna, sa-i facem sa invete. Trebuie sa recunoastem ca aproximativ 10% dintre elevi sint neinteresati de scoala. Daca s-ar renunta la acest mod de evaluare a rezultatelor scolii, numai dupa promovabilitate, poate ca nu am mai avea probleme la supraveghere la tezele cu subiect unic", a opinat profesoara Teodora Nedelcu. "Ideea acestor teze nu este rea", considera si profesorul de matematica Narcis Turcu, dar apreciaza ca in unele scoli asistenta a lasat de dorit si ceilalti elevi au fost defavorizati. "La scoala irakiana din Bucuresti, la Bacalaureat, subiectele au venit din Irak si acolo s-au evaluat. Pentru ca doua raspunsuri au semanat intre ele tezele au fost anulate si scoala desfiintata. Trebuie sa se acorde mai multa seriozitate acestui tip de evaluare", a spus profesorul Turcu.
Copiii buni nu au avut ocazia sa-si puna mintea la contributie, la matematica
* copiilor cu 9.50, desi au primit 9.90 la contestatii, la admitere li se va considera tot 9.50
La Liceul "Iorga" promovabilitatile sint foarte bune, iar numarul de note maxime este mare. La matematica mai mult de o treime dintre elevii de clasa a VII-a si a VIII-a au note de zece, iar diferentele intre nota de la teza si nota obtinuta la clasa nu este mai mare de un punct. "Nu sint diferente mari, sint normale. Poate ca ar fi batut la ochi daca erau fix aceleasi note. Am spus unor copii sa faca si contestatii, pentru ca eu consideram ca merita mai mult si s-a dovedit ca am avut dreptate. Problema este la cei care au avut 9,50 nu li s-a modificat nota chiar daca au avut dreptate. Asa prevedea metodologia. Eu le-am trecut in catalog nota zece la teza, dar pentru calculul mediei de admitere ei vor pierde, pentru ca in loc de zece au ramas cu 9,50", a spus profesorul Narcis Turcu. In privinta subiectelor de la matematica, profesorul Turcu a spus ca subiectele i-au dezavantajat pe copiii buni, care nu au avut ocazia sa-si demonstreze creativitatea, nu au avut ocazia sa-si puna mintea la contributie, nu au fost chichite", a mai spus profesorul Turcu. Profesorul Iulian Juganaru, de la Tudor Vladimirescu, a spus ca si un elev slab se putea descurca si ca asa nu se selecteaza elite.
La limba romana, creativitatea agreata si dezavuata de profesori
* s-au cerut si notiuni predate in clasa a V-a si reluate in clasa a VII-a, desi programa nu prevedea asa ceva
La limba romana insa, subiectele de creativitate au facut diferenta, sustine profesoara de la "Iorga", Camelia Costin. Ea a fost multumita de subiecte. "La limba romana s-a pus accent pe creativitatea elevilor si este bine, pentru ca elevii trebuie sa invete sa gindeasca. Din ce am vazut eu in teze argumentarile lor au fost foarte pertinente, au avut curajul de a se exprima. Aceste teze sint binevenite pentru ca inlatura memorarea, copilul citeste si are libertate de gindire. Chiar si copiii slabi au reusit sa spuna lucruri bune. La contestatii au fost si diferente mai mari de punctaj, insa cred ca au fost initial prea pretentiosi profesorii", a spus profesoara Adriana Vargolici de la Scoala "Ion Creanga". Ea mai considera ca ar trebui simplificata materia si sa se acorde o atentie mai mare la formularea subiectelor.
Profesorul Constantin Mitrea de la Scoala "Mihu Dragomir" a acuzat exact aceasta doza mare de creativitate care li se cerea elevilor, pentru ca induce multa subiectivitate in evaluare si faptul ca nu a existat o corespondenta intre secventele parcurse in programa la clasa a VIII-a si subiectele date. "Subiectele de creatie si interpretare au fost dificile, aproape de olimpiada, au vizat descrierea care se face in clasa a V-a si a VII-a. Teza a fost diacronica. In semestrul II a ramas de facut multa materie si nu ni s-a dat o programa structurata pentru teza. Nu se stie cum vor fi formulate subiectele. In situatia asta, desi nu se cere, noi lucram probleme de fonetica, de vocabular, pentru ca ar putea primi din nou la teza asa ceva".
Subiecte mai usoare la istorie decit la geografie
* elevii au pierdut la istorie pentru ca nu au dat atentie detaliilor
La "Iorga" nu au fost surprize nici la tezele de la istorie sau geografie. Profesorul Antonel Urse a precizat ca elevii au luat note frumoase, chiar daca unii dintre ei au pierdut pentru ca nu au dat atentie detaliului. "Cred ca sint prea mici elevii acum ca sa fie implicati in asemenea testari importante. Dintr-un singur examen acum avem mai multe examene, mai multe emotii. S-au luat note mai mari in mediul rural, acolo unde oricum la clasa copiii sint supraevaluati, pentru ca intervine subiectivitatea. Unii elevi vin la noi la liceu cu medii mari, desi cunostintele lor nu sint la nivelul notelor si dureaza un an pina ii aducem pe linia de plutire. Cel mai bine ar fi ca elevii sa sustina concurs de admitere, pentru ca asa s-ar cerne exact valorile", considera prof. Antonel Urse.
La disciplina istorie, profesoara Teodora Nedelcu a spus ca ar fi bine ca subiectele posibile la aceste teze sa fie cunoscute din timp pentru ca elevii sa le poata studia. "Ar trebui sa cunoastem din timp modificarile aparute in structura subiectelor pentru ca sa le putem lucra din timp la clasa. Avantajul tezei cu subiect unic este faptul ca elevii au mai putin de invatat pentru o lucrare si ca aceasta poate fi data si in alt moment. Daca subiectele sint usoare, sint dezavantajati copiii buni, daca subiectele sint prea grele, iau note mici prea multi copii. Trebuie gasita o solutie corecta de evaluare".
Profesoara Irinela Hulea de la Tudor Vladimirescu a remarcat ca anul acesta subiectele au fost mai usoare la istorie decit la geografie, unde s-au obtinut note sub asteptari. "Promovabilitatea a fost maxima pentru ca am lucrat inainte cu elevii subiecte cu aceeasi structura ca si cele de la teze, am facut pregatiri, au lucrat cu hartile oarbe la scoala. La teza, daca lucrau subiectul cu harta si isi foloseau abilitatile practice, puteau sa obtina nota cinci. Din perspectiva elevului acest sistem de evaluare este bun, materia este putina, emotiile sint mai mici, nu se mai plimba prin scolile de la oras. Ca dezavantaj major vad puterea de selectie destul de redusa. In aceste conditii cred ca ar fi mai bine sa se dea admitere la liceu", a spus profesoara Irinela Hulea.
Concursul de admitere, cea mai buna solutie de selectie
Majoritatea profesorilor nu sint de acord cu formula repartizarii computerizate si cu tezele cu subiect unic, desi recunosc avantajele repartizarii computerizate. "Repartizarea computerizata este un mare cistig, exista o echitate a repartizarii copiilor in clase, dar trebuie gindit foarte bine ce nota se ia in considerare pentru ca la aceste teze cu subiect unic a fost o problema supravegherea. Pe de alta parte, si faptul ca va conta media din gimnaziu la repartizarea in liceu ii trage in jos pe copii. O parte din timpul consumat pentru a obtine medii maxime la toate disciplinele, elevul l-ar putea consuma pentru dezvoltarea personala, pentru a obtine performante in domeniul care il atrage", a spus directorul Scolii "Ion Creanga", profesorul Victor Buzea.
Profesorul Iulian Juganaru de la Tudor Vladimirescu nu este de acord nici cu tezele cu subiect unic, nici cu repartizarea computerizata. Este apreciat mai mult concursul de admitere pentru ca asa se pot selecta elitele. Acest sistem de evaluare prin teze cu subiect unic nu este agreat nici de profesoara de limba romana Georgeta Iancu de la Grupul Scolar "Moisil". "Nu sint de acord cu aceasta forma de evaluare pentru ca spiritul examenului declanseaza neuronii, da o stare elevului care sa-l mobilizeze pentru a munci. Teza, e teza, iar cuvintul examen are alte conotatii in constiinta unui om". Profesoara de limba romana Elena Agajamian de la "Mihu Dragomir" spune ca ar trebui asumat riscul examenului pentru ca altfel scade calitatea invatamintului. De aceeasi parere este si profesoara Camelia Costin de la "Iorga", care crede ca repartizarea computerizata ar trebui dublata de concursul de admitere.
