Testările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a s-au amânat. Ministerul a anunţat acest lucru la sfârşitul săptămânii trecute, astfel că evaluările se vor da după un calendar modificat. Elevii de clasa a II-a vor da evaluarea la scris/citit pe 2 iunie şi la matematică pe 4 iunie. Elevii de clasa a IV-a vor susţine evaluarea la limba română pe 28 mai, iar la matematică pe 30 mai, iar elevii de clasa a VI-a vor da proba la limbă şi comunicare pe 5 iunie, iar la matematică şi ştiinţe pe 6 iunie. La clasa a IV-a se vor lua eşantioane de elevi din fiecare judeţ, pentru a se face o diagnoză a sistemului la nivel naţional. Aceste schimbări au fost confirmate şi de inspectorul şcolar general Iulian Danielescu.
Profesorii şi învăţătorii, consideră că aceste testări la nivel naţional sunt bine venite şi vor mobiliza elevii care au mai puţină tragere de inimă către şcoală. "Aceste teste mai dezmorţesc un pic elevii care stăteau pasivi, pentru că erau siguri că treceau în clasa a V-a. Asta îi impulsionează, îi face să înveţe, ca să le promoveze", consideră învăţătoarea Alina Mosor de la clasa a IV-a a Şcolii "Anton Pann". În plus, directorul şcolii amintite, prof. Cici Bolovan, apreciază că aceste teste vor ajuta cadrele didactice la structurarea unor planuri individualizate de învăţare, un mare avantaj având în vedere că în această unitate de învăţământ de multă vreme se practică acest sistem individualizat de predare. Şi cadrele didactice de la Şcoala "Mihai Eminescu" apreciază ideea acestor teste, considerând că la toate disciplinele ar trebui să existe evaluări unitare, după aceleaşi tipuri de teste.
"Li se cere şi să redacteze un text de opinie, dar ei nu cunosc toate ortogramele, semnele de punctuaţie"
Indiferent cât sunt de silitori elevii pe care-i au la clasă, învăţătorii şi profesorii au subliniat toţi aceleaşi probleme ale testărilor. La clasa a II-a, învăţătoarea Dorina Munteanu de la Şcoala "Anton Pann", unde majoritatea elevilor învaţă numai în clasă, iar sprijinul familiei pentru educaţie este unul minimal, consideră că textele de la evaluarea competenţelor de scris/citit sunt mult prea lungi, de trei ori mai lungi decât cele din manuale. "Testele primite ca model conţin şi cuvinte pe care elevii nu le cunosc, la unii itemi trebuie să emită judecăţi de valoare şi să scrie, deşi ei nu au învăţat încă să scrie corect gramatical. Noi am lucrat modele de teste la clasă, dar ei când văd că testul are 6 - 7 pagini încep să tremure şi mă întreabă tot timpul ce se întâmplă dacă nu termină testul sau dacă iau insuficient. Eu am încercat să-i încurajez, am discutat şi cu părinţii, le-am explicat că este mai mult un test pentru mine, să vedem unde sunt ei", povesteşte învăţătoarea Munteanu. Ea, la clasă, oricum lucrează cu unii elevi după un curriculum adaptat, pentru că jumătate dintre copii au rămas în urmă, nu pot merge în ritmul normal. "Unii nu ştiu decât trei sau patru litere. Anul trecut au fost două clase, acum s-au unit, eu i-am preluat aşa şi fac recuperare, dar numai la şcoală şi este foarte greu. Unii nu au nici certificatele necesare pentru a fi incluşi în rândul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, pentru că nu vor părinţii. Şi atunci ei sunt evaluaţi după standardele normale, iar rezultatele vor fi slabe", explică învăţătoarea Dorina Munteanu.
Probleme sunt şi la Şcoala "Mihai Eminescu", unde părinţii sunt mult mai implicaţi în procesul educaţional. Învăţătoarea Valentina Botea de la clasa a II-a consideră că timpul pe care îl au elevii pentru citit textul şi rezolvarea itemilor este foarte scurt. "Noi am lucrat tot anul pe această formulă nouă, care nu prea corespunde programei. În aceşti itemi cu alegere multiplă sunt şi lucruri de fineţe şi dacă nu citesc cu atenţie pot greşi foarte uşor. Li se cere şi să redacteze un text de opinie, dar ei nu cunosc toate ortogramele, semnele de punctuaţie. La matematică par mai accesibile exerciţiile, doar că noi nu am cuprins încă toată materia", a punctat deficienţele testelor învăţătoarea Valentina Botea.
"Textul are două pagini, este foarte lung şi-i descurajează"
Nici la clasa a IV-a lucrurile nu stau chiar foarte bine, testele au şi aici deficienţe. "La limba română textul are două pagini, este foarte lung şi sunt multe pagini cu itemi ceea ce descurajează elevii. Le este greu, pentru că nu citesc. Pentru cei mai mulţi dintre elevi, bibliotecă înseamnă manualele din geantă. În clasă îi pui să citească la limba română, dar cât? Sunt mulţi, trebuie să merg după programă şi să nu rămână în urmă", explică învăţătoarea Alina Mosor de la Şcoala "Anton Pann". În plus, aici mai apare şi problema elevilor cu CES, care nu au certificatele corespunzătoare. "Eu la clasa a IV-a lucrez pe patru subgupe, după nivelul de intelect al fiecăruia. Noi ne-am propus ca la finalul clasei a IV-a fiecare elev să ştie cel puţin să scrie, să citească şi să socotească. Pentru cei cu CES adaptăm aceste teste la nivelul lor, dar vor fi aplicate numai celor cu CES declarat. Ceilalţi vor da teste normale şi rezultatele, evident, vor fi slabe", crede învăţătoarea Mosor.
Învăţătoarea Georgeta Chiru, tot de la "Anton Pann", apreciază că testele îi ajută să vadă care sunt cu adevărat cei mai buni elevi ai clasei, care este nivelul lor real, nu în comparaţie cu cei mai slabi din şcoală. "Nouă ne-ar fi uşor să-i lăsăm repetenţi pe elevii care nu au un intelect normal şi nu au certificat CES. Facem acest lucru doi ani, apoi ce se întâmplă cu ei? Ajung pe stradă, pentru că ei nu mai continuă şcoala şi sistemul i-a pierdut. Ori dacă noi reuşim să-i aducem la un nivel minimal, reuşim până la finalul clasei a VIII-a să îi salvăm. Preferăm să lucrăm individualizat şi să-l aducem pe fiecare la nivelul la care poate să facă ceva. Altminteri se descurajează şi nu mai vin la şcoală. Gradul de dificultate al testelor este într-adevăr mare, dar ne ajută la predarea individualizată", crede prof. Cici Bolovan directorul Şcolii "Anton Pann".
"Nu putem schimba sistemul începând cu evaluarea"
De fapt, principala problemă a acestor teste este faptul că produc o ruptură între predare, evaluare şi remediere. "Trebuia întâi să se lucreze la programa şcolară, care să se pună de acord cu această componentă evaluativă. Este o ruptură între conţinutul programelor şcolare, al manualelor şcolare şi evaluare. Textele sunt foarte lungi în comparaţie cu ce există în manuale, unde sunt şi foarte puţine texte nonliterare. În aceeaşi clasă textele vor fi şi literare şi nonliterare, iar copiii cu texte nonliterare vor fi dezavantajaţi pentru că sunt mai grele. Testele au 16 - 18 pagini şi copilul e nevoit să se întoarcă mereu la textul iniţial, este timp pierdut, iar întoarcerea îi derutează. Anul acesta am făcut un tur de forţă pentru a lucra ceea ce se cere prin programă şi a evalua transdisciplinar. Dacă s-ar fi mers gradat cu schimbarea de la programă, la manuale şi abia apoi la evaluare era mult mai bine", este de părere învăţătoarea Didina Coman.
Directorul Şcolii "Eminescu", prof. Victorina Ciomârtan, consideră că dacă se schimbă evaluarea, iar programa, manualele şi alte evaluări externe sunt făcute după alte criterii se creează un dezechilibru. "Nu putem schimba sistemul începând cu evaluarea. Itemii acestor teste sunt de nivel minimal, se pot realiza, dar sunt de alt tip decât ne cere nouă programa şcolară. Predarea se face detaliată, pe structuri clare şi profunde, iar evaluarea din aceste teste este globală. Noi predăm mult mai avansat decât li se cere. Finalitatea acestor testări este aceea de a face noi planuri de remediere, dar remediere avâd ca reper programa sau aceste teste? Dacă elevul nu face legătura între noţiunile diferitelor discipline, cine trebuie să remedieze? Cum se poate remedia? Ar trebui făcută o predare integrată, dar schimbarea trebuie să înceapă cu predarea, manualele şi abia apoi evaluarea. Testele sunt frumoase, interesante, bine gândite, dar este o ruptură între programă, evaluare şi remediere", a punctat directorul Victorina Ciomârtan.
