Mergi la conţinutul principal

Teroriştii Justiţiei

în timp ce unii se plâng că sunt urmăriţi de ofiţeri KGB şi solicită protecţie, alţii susţin că le este "supravegheată" activitatea cotidiană prin senzori instalaţi în calorifere şi frigidere * ulterior, nemulţumite de soluţiile date de instanţă, persoanele în cauză fac plângeri împotriva magistraţilor, ajungând la Curtea de Apel Galaţi sau chiar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

An de an instanţele brăilene sunt bombardate de plângeri ciudate, venite din partea unor "clienţi fideli" care îi fac pe magistraţi să piardă timp preţios şi să cheltuie zeci de milioane pentru soluţionarea dosarelor. În timp ce unii se plâng că sunt urmăriţi de ofiţeri KGB şi solicită protecţie, alţii susţin că le este "supravegheată" activitatea cotidiană prin senzori instalaţi în calorifere şi frigidere. O altă categorie este cea a brăilenilor aflaţi în spatele gratiilor, care trimit sute de scrisori la instanţă şi unde sesizează anumite infracţiuni comise în spaţiul de deţinere. Indiferent de situaţie, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să îi asculte pe reclamanţi şi să le soluţioneze dosarele, chiar dacă alte mii de plângeri întemeiate aşteaptă la rând. Ulterior, nemulţumite de soluţiile date de instanţă, persoanele în cauză fac plângeri împotriva magistraţilor, ajungând la Curtea de Apel Galaţi sau chiar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Chiar dacă majoritatea celor care tocesc pragurile instanţelor sunt persoane labile psihic, nimeni nu le poate ţine în frâu, asta pentru că au un comportament normal şi nu sunt violente. În plus, o persoană nu poate fi pusă sub interdicţie decât atunci când săvârşeşte o faptă penală.

Fost ofiţer de securitate, urmărit de KGB

Mii de plângeri şi petiţii ajung la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, semnatarii fiind cam aceiaşi de fiecare dată. Este vorba de aproximativ 15 reclamagii de profesie, clienţi fideli ai Parchetului, care se prezintă în faţa judecătorilor şi procurorilor cu plângeri mai mult sau mai puţin ciudate, dar urgente din punctul lor de vedere. Astfel, un brăilean a formulat în ultimii ani sute de plângeri ce privesc pretinse fapte săvârşite de colegii de serviciu şi de persoane cunoscute sau necunoscute, pentru orice gen de pretinse infracţiuni. După ce plângerile au fost soluţionate, petentul a formulat sesizări împotriva poliţiştilor şi tuturor magistraţilor (judecători şi procurori) de la unităţile din Brăila şi Galaţi, ajungând chiar la Înalta Curte. Un alt brăilean este specializat în reclamaţii împotriva autorităţilor, pretinzând că ar fi liderul unei asociaţii care luptă pentru "recâştigarea" Bulevardului Independenţei. Nici pe el nu l-au mulţumit soluţiile date de instanţă, astfel că a depus plângeri împotriva magistraţilor. Cea mai ciudată plângere vine însă din partea unui bărbat care se pretinde fost ofiţer de securitate, cu un rol determinant în declanşarea Revoluţiei Române şi care, după 1990, potrivit propriilor declaraţii, este urmărit de ofiţerii KGB pentru a-l anihila. Bărbatul vine săptămânal la Parchet, nu este violent în limbaj sau atitudine, povesteşte despre vechea activitate de ofiţer şi solicită protecţie. O altă persoană care deţine recordul în ceea ce priveşte numărul petiţiilor trimise la instanţă este un deţinut. Întrucât şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului în închisoare, fiind recidivist, brăileanul a avut în ultimii ani mii de dosare pe rolul instanţelor. Acesta face plângeri împotriva colegilor deţinuţi pentru fapte constând în ameninţări, loviri, abuz de încredere etc., care însă nu pot fi probate. Potrivit declaraţiilor sale, aceste fapte se produc în incinta penitenciarului şi a locurilor de deţinere din cadrul instituţiei. Urmare a soluţiilor date de procurori şi magistraţi, face plângere împotriva lor pentru abuz în serviciu, plângeri care se finalizează la un moment dat de către magistraţi de la Curtea de Apel Galaţi. De asemenea, sunt şi mulţi petenţi care îşi reclamă vecinii sau alte persoane fizice sau juridice pentru că le este "supravegheată" activitatea cotidiană prin senzori instalaţi în calorifere, frigidere şi instalaţii.

După cum ne-a precizat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, procuror Gheorghe Velea, aceste reclamaţii sunt tratate din punct de vedere procedural ca orice sesizare, chiar dacă pentru acest lucru este nevoie de timp şi bani. "Pe de o parte se pune problema încărcării volumului de muncă al organelor de cercetare penală cu consecinţa efectuării unor cheltuieli de procedură în sumă foarte mare. Se înregistrează mii de astfel de cauze într-un an şi se cheltuie zeci de milioane pentru rezolvarea acestora", a precizat procurorul.

Nemulţumiţi de decizia Parchetului, reclamanţii merg la instanţe

Nici Judecătoria şi Tribunalul Brăila nu scapă de plângerile formulate de brăilenii care sunt convinşi că au o problemă şi că aceasta trebuie rezolvată de instanţă. De exemplu, o femeie de 70 de ani, bolnavă psihic, pentru care s-a dat hotărâre de punere sub interdicţie, a avut peste 20 de dosare în instanţă. Reclamanta, care susţine că a fost asistentă medicală, a chemat în judecată toţi medicii de la spital, din perioada anilor '70 - '80 - '90, pe motiv că nu i-au acordat tot materialul medical necesar pentru a-şi desfăşura activitatea. "În anii 1992 - 1993 m-am plâns de lipsa materialelor sanitare, căram targa şi căruciorul singură, în iunie am organizat grevă, m-au dus cu salvarea la spital şi m-au drogat. În apărarea mea sunt citaţi medici şi asistenţi medicali cu care am lucrat la spital", spune femeia într-una dintre declaraţii. Deşi în 2001 s-a dat decizie de numire a unui curator, respectiv fiica femeii, bătrâna a continuat să trimită prin poştă petiţii, până când a venit fiica sa şi a retras toate acţiunile din instanţă. "Extrem de multe acte vin prin poştă, noi suntem obligaţi să le înregistrăm, apoi se trimit spre soluţionare. Reclamaţiile sunt vădit ciudate şi sunt foarte multe, însă aici nimeni nu le poate respinge", a precizat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Brăila, judecător Lenuţa Mocanu. Un alt dosar înregistrat la instanţă, de data aceasta penal, este cel al unui fost marinar care şi-a reclamat soţia. Acesta a fost căsătorit în perioada '74 - '79, în urma căsătoriei a rezultat un copil. În 2006, bărbatul a dat-o în judecată pe fosta sa soţie, pe motiv că nu i-a dat voie să vadă copilul (acum un adult de peste 30 de ani), că a fost împiedicat să îşi exercite drepturile de părinte. După ce Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale, bărbatul s-a adresat Judecătoriei, s-a dat aceeaşi soluţie, apoi a făcut recurs. Un alt brăilean depune reclamaţii frecvent împotriva conducerii societăţii unde a lucrat şi îi acuză pe judecători că nu rezolvă în timp util probleme. Chiar dacă ultimul dosar este din 2000, bărbatul continuă să solicite instanţei răspunsuri clare la reclamaţiile sale. "Doresc să fie şi în termenul legal. Astfel pot contesta tardivitatea, un fenomen pe care dumneavoastră îl provocaţi prin orice mijloace, pentru ca apoi să-l invocaţi în cauze aflate pe rol în care nu sunteţi dispuşi să faceţi lumină şi să scoateţi adevărul la lumină. Dumneavoastră şi instituţiile pe care cu onoare le conduceţi au dreptul şi obligaţia, în acelaşi timp, de a respecta legile ţării", spune reclamantul. După cum ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Tribunalului, la instanţă există câteva personaje celebre, care nu scapă nicio cale de atac. "Fac plângeri penale la Parchet, aşteaptă să se dea o soluţie, apoi vin la instanţă. Numai la un dosar soluţionat mai rapid se cheltuie peste 50 de lei. De exemplu, numai bătrâna care a lucrat ca asistentă a chemat în instanţă 20 de medici. Numai la ea avem 30 de dosare. La procesele civile toate cheltuielile se suportă de stat, însă la penal obligaţia de a plăti cheltuieli judiciare se impută persoanei care deschide procesul, dar mulţi nu au de unde da bani, aşa că rămâne tot la stat. Dacă sunt nemulţumiţi, petenţii merg la Curtea de Apel Galaţi şi îi reclamă pe judecători şi procurori, ajungând chiar la Înalta Curte. Avem înregistrate sute de dosare pe an de la astfel de persoane", a spus sursa citată.

Reclamaţii de tot râsul şi la Poliţie

Poliţiştii brăileni se confruntă şi ei cu sesizări care mai de care mai ciudate, pe care trebuie să le trateze cu maximă seriozitate. Dacă unii brăileni îşi reclamă vecinii pentru că fac grătar sau susţin că le umblă cineva prin casă, alţii vin cu scenarii mai ceva decât în filmele SF. De exemplu, unul dintre "clienţi" s-a plâns că este chinuit de nişte aparate de tortură pe bază de unde cerebrale şi din această cauză îi este afectată sănătatea. Omul a spus că aceste dispozitive sunt folosite de nişte bande criminale ţigăneşti, ce operează în România şi în exterior. O altă persoană a reclamat că este terorizată de aparatele SRI şi SIE, care ar fi instalate asupra sa şi îi pun viaţa în pericol. "Nu ies afară decât atunci când au ei nevoie să îmi provoace mimare sau scaun. Rog rezolvare cât mai urgentă, să fie îndepărtate aceste aparate, să nu mai existe asupra mea niciodată", s-a plâns reclamantul. Un alt brăilean, aflat în evidenţa Spitalului de Psihiatrie "Sf. Pantelimon", care susţine că este spion, s-a plâns că este ameninţat de rudele unui mafiot, un anume "Epurescu", aflat în legătură cu Bill Clinton. Mai mult, o bătrână de aproximativ 70 de ani, care reclama frecvent că cineva îi intră în apartament, forţându-i yala, a venit la şeful Poliţiei Municipiului şi i-a pus pe birou o pereche de chiloţi, spunându-i că aceştia i-au fost rupţi de misteriosul răufăcător.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

recomandari

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro