Cele mai sumbre prognoze hidrologice încep să se adeverească: ieri, Dunărea a atins un nou record istoric, ajungând la cota de 703 centimetri, la mira Brăila. Peste câteva zile, mai exact sâmbătă, 10 iulie, ar urma să se consemneze un nivel de 733 cm. Este o cotă mult peste cea la care au fost proiectate să reziste digurile care apără Insula Mare a Brăilei, ce sunt garantate pentru un maxim de 720 cm. În atari condiţii, deja au început să apară speculaţii privind inundarea controlată a Insulei. Ieri, de exemplu, s-a zvonit că, pentru salvarea unui cartier din Galaţi, se va proceda la spargerea digului IMB, astfel încât surplusul de apă de pe Dunăre să fie preluat de cele 70.000 hectare ale Insulei Mari. Această decizie ar fi trebuit să fie luată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, care s-a întrunit la Galaţi, în prezenţa Ministrului de Interne, Vasile Blaga, şi altor înalţi oficiali de la Bucureşti. La finalul şedinţei, oficialii au anunţat, însă, că în primă instanţă se va construi în regim de urgenţă un dig de 4,5 km lungime şi 1,5 metri înălţime, care să apere zona ameninţată a Galaţiului. Doar dacă soluţia cu digul se va dovedi ineficientă, se are în vedere inundarea controlată a unor terenuri din judeţele Călăraşi, Tulcea sau Ialomiţa, a precizat ministrul Blaga.
Aşadar, nu se pune problema inundării intenţionate a Insulei Mari. Dacă, însă, se va atinge cota de 733 cm, aşa cum au prognozat hidrologii, nimeni nu poate garanta că digul nu va ceda pur şi simplu, în ciuda eforturilor care se fac pentru consolidarea sa. În weed-end, au fost dislocaţi în Insula Mare 40 de jandarmi pentru a ajuta la supraînălţarea digului sau combaterea infiltraţiilor, alături de angajaţi ai ANIF şi "TCE 3 Brazi" SRL Piatra Neamţ, societatea care are în arendă 50.000 ha de teren arabil în incinta IMB. Ieri seara, jandarmii urmau să fie înlocuiţi cu 20 de pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Brăila.
Ca să mai salveze ce se poate salva, "TCE 3 Brazi" recoltează în regim de urgenţă culturile de orz şi grâu. Pe de altă parte, sâmbătă şi duminică s-a luat măsura evacuării a 100 tone de pesticide care urmau să fie folosite pe solele agricole. Pentru a se evita pericolul unui dezastru ecologic, în cazul în care Dunărea ar reuşi să depăşească digul, chimicalele au fost trecute cu bacul pe la Gropeni şi depozitate la sediul "TCE 3 Brazi", de pe Calea Călăraşilor, cartierul Viziru.
Pentru salvarea Galaţiului s-a pus problema dacă să fie sau nu inundată controlat Insula Mare a Brăilei
"O să pierdem tot. Tot!"
Ieri după-amiază, locuitorii satelor din Insula Mare aşteptau cu sufletul la gură decizia guvernanţilor care se întruniseră în Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a decide ce măsuri trebuie luate pentru ca Dunărea şi Siretul să nu inunde Galaţiul şi Şendreniul. "Vor sparge sau nu digurile?", aceasta era întrebarea care stăruia în minţile şi pe buzele tuturor. Varianta de coşmar, aceea în care Insula ar fi fost sacrificată, îi îngrozea. "Suntem înmărmuriţi, nu ştim ce să facem şi încotro să o apucăm. Ne-am oropsit toată viaţa, am strâns cureaua cât am putut, ca să economisim şi să putem investi în casa asta, iar acum suntem în pericol să o pierdem!", ne-a declarat, telefonic, Ionelia Pană, din comuna Măraşu. Familia Pană a deschis o pensiune agroturistică în sat, cu gândul la turiştii atraşi de posibilităţile de pescuit şi de legendele cu Terente. Afacerea nu a mers extraordinar, din cauza drumurilor extrem de proaste din Insula Mare. Acum ar putea fi închisă definitiv, din cauza inundaţiilor. "Ce-am mai putea salva dacă vine apa? Unde să ducem lucrurile sau animalele? O să pierdem tot, şi casa şi ce-am cultivat în câmp. Tot! Avem pregătite doar câteva bagaje, cu nişte haine şi acte. În rest, n-avem cum să luăm altceva. Toată lumea aşteaptă ordinul de evacuare. Primarul ne-a anunţat să fim pregătiţi, să plecăm imediat, cu bătrâni şi copii, dacă auzim că se trage clopotul", ne-a spus Ionelia Pană.
Circa 11.000 de locuitori ai satelor din Insulă ar avea de suferit dacă Dunărea ar trece de diguri. Scenariile făcute de autorităţi prevăd mutarea temporară în Munţii Măcinului, a celor din zona Frecăţei, şi în Brăila, a celor din Măraşu.
Ion şi Georgeta Orhianu ne-au povestit cum se trăia pe vremuri, înainte de îndiguirea Bălţii Brăilei, când Dunărea inunda în fiecare an şi se prindea peşte la coşorb în pragul casei
Cum se trăia în Balta Brăilei înainte de îndiguiri
Acum 50 de ani, înainte de îndiguirea fostei Bălţi a Brăilei, revărsarea Dunării nu era privită ca o nenorocire. Dimpotrivă, inundaţiile menţineau un ecosistem, în care oamenii găseau foarte multe oportunităţi. În urmă cu un an, Ion şi Georgeta Orhianu, din Ţăcău, comuna Măraşu, ne povesteau, într-un reportaj publicat în "Obiectiv", cum se trăia în Balta Brăilei înainte de îndiguire. "Primăvara, sau nu, mai devreme, de prin februarie, venea apa Dunării peste noi. Dar încet, aşa, treptat, nu lovea deodată ca să ne rupă casele. Când inunda, mergeam pe pămânstire, la adăpost", îşi amintea Ion Orhianu, 76 de ani, explicându-ne că pămânstirea era un fel de podeţ aşezat pe piloni de lemn, ca să circule apa pe sub el. Pe pilonii respectivi se puneau paie, pământ şi gunoi de grajd, adică bălegar, şi aşa lua naştere o mică insuliţă, pe care se ţineau lucrurile din casă cât timp dura inundaţia. Chiar şi animalele găseau acolo adăpost vremelnic.
Oamenii dormeau ori pe pămânstire, ori în podurile caselor. Iar casele se alcătuiau în aşa fel încât să poată fi reparate după fiecare revărsare a Dunării: pereţii erau formaţi din două straturi de scândură între care se punea pământ galben amestecat cu paie. Venea apa, spăla umplutura, dar scândurile rămâneau pe poziţie şi puteau fi înţesate din nou cu pământ şi casa de paiantă supravieţuia potopului. E posibil, totuşi, ca după patru-cinci inundaţii să fi cedat şi lemnul de la atâta umezeală, obligând proprietarii să să-şi ridice casa de la zero.
Multe le lipsea celor din Baltă pe vremea aia, dar de un lucru erau siguri: nu sufereau de foame. Îi salva peştele, care înota prin ogradă şi de multe ori rămânea prins printre nuielele împletite în gard. "Când puneam vârşti pe lângă casă le găseam pline de peşte. Mai foloseam şi coşorbul, îl ungeam la gură cu mămăligă şi n-avea cum să nu se prindă. Luam cât ne trebuia şi restul îl aruncam înapoi în apă, ca să nu-l stricăm degeaba, nu cum fac ăştia acuma. Îl omoară de mic, cu plase de-alea dese, din care nu scapă nimic, sau cu curentul electric!", ne-a spus Ion Orhianu, iar ca să ne arate cum se pescuia înainte, a scos dintr-o grămadă de vechituri un coşorb. "Ăsta-i din sârmă făcut, dar înainte le făceam din nuiele", explica el, întorcând împletitura în formă de coş pe toate părţile.
Unde se colectează ajutoare pentru sinistraţi
Prefectura Brăila organizează, începând de marţi, 6 iulie, acţiunea de preluare, depozitare şi transport a donaţiilor populaţiei judeţului Brăila, pentru ajutorarea persoanelor sinistrate din nord-vestul ţării. Vor fi două puncte de colectare, organizate în parteneriat cu Compania de Utilităţi Publice "Dunărea", respectiv cu SC "Metex" SA. Astfel, materialele de construcţie se pot duce pe Str. Aleea Mecanizatorilor, nr. 1 (ieşirea din municipiu spre Viziru, de la benzinăria MOL în stânga, către Dunăre). Alimentele, de preferinţă ambalate - ulei, zahăr, mălai, făină, orez, paste făinoase, lapte praf, gris etc, precum şi materialele pentru curăţenie, gen detergenţi, ligheane, găleţi, pot fi duse pe Str. Industriei, bloc D5, parter (la linia de tramvai), cartierul Vidin.
Pontonierii brăileni fac un pod în judeţul Suceava
Compania 1 Pontonieri, din cadrul Batalionului 72 Geniu Brăila, a plecat, de sâmbătă, în judeţul Suceava, pentru a veni în sprijinul sinistraţilor. Astfel, 84 de militari vor realiza, în câteva zile, un pod de pontoane peste râul Suceava, între localităţile Dorneşti şi Rădăuţi. Geniştii brăileni au în dotare 48 de mijloace tehnice - camioane, pontoane, suporţi de mal, şalupe, bucătărie de campanie. Activitatea este coordonată de generalul de brigadă Ioniţă Ariton, comandantul Brigăzii 10 Geniu Brăila.
Din Garnizoana Brăila vor fi dislocaţi militari şi pentru a ajuta la realizarea digului de la Galaţi.
