Şefi de servicii care împrăştie teroare în Penitenciarul Brăila. Se practică politica "pumnului în gură", iar deţinuţii care au îndrăzneala să îşi susţină drepturile au de suferit. Sunt ameninţaţi, nu sunt lăsaţi să iasă la muncă sau riscă să nu beneficieze de liberarea condiţionată. Acuzaţiile sunt aduse directorului adjunct cms. Horia Huluba şi şefilor de secţie Cătălin Coşniţă şi Viorel Şerban. Totuşi, la penitenciar nu s-au înregistrat plângeri la adresa celor în cauză, după cum ne-au transmis reprezentanţii instituţiei.
Printr-o sesizare transmisă redacţiei, mai mulţi deţinuţi fac acuzaţii grave la adresa şefilor de servicii nominalizaţi. Cel care a ţinut să tragă un semnal de alarmă vizavi de atmosfera din puşcărie este Dumitru Gîrbăcea, cel care şi-a "petrecut" câţiva ani în spatele gratiilor, fiind recent pus în libertate după ce şi-a executat pedeapsa. Acesta este decis să susţină drepturile deţinuţilor din Penitenciarul Brăila, ba chiar a mers şi la Bucureşti pentru a aduce la cunoştinţa Avocatului Poporului neregulile din penitenciar. Opiniile sale privitoare la modul în care se comportă cu deţinuţii unii şefi, refuzând să comunice şi să îi ajute la reintegrarea în societate, sunt susţinute şi de alţi deţinuţi, care ne-au transmis şi ei scrisori în care au povestit coşmarul prin care trec. Nu le vom da numele, asta pentru că ei sunt totuşi în spatele gratiilor, iar acuzaţiile pe care le fac i-ar putea afecta în timpul detenţiei.
Atitudine ostilă faţă de orice solicitare a deţinutului
"Cele trei cadre refuză să comunice şi să negocieze, în special Şerban Viorel adoptă un limbaj jignitor şi o atitudine ostilă faţă de orice solicitare a deţinutului", începe una dintre scrisori. Toate aceste abuzuri, continuă reclamantul, se întâmplă doar în propriul birou, fără prezenţa martorilor.
Ofiţerii care sunt deschişi la discuţii, devin şi ei ţinte pentru conducerea penitenciarului riscând să fie acuzaţi că îl favorizează pe un anumit deţinut. "Pe mine m-a dus la el în birou şi mi-a spus că mă calcă în picioare, că mi-am permis să cer o cameră pentru nefumători. M-a dus la şeful lui direct, Huluba, am primit ameninţări. Asta este atitudinea celor trei ofiţeri, politica pumnului în gură: «zi ce să îţi fac, ca să taci?»", a relatat Dumitru Gîrbăcea. Fostul deţinut a ţinut să atragă atenţia vizavi de modul în care se procedează şi în cazul trimiterii la muncă a celor încarceraţi. "Pentru selecţia şi trimiterea la muncă a persoanelor încarcerate, se fac selecţii după bunul plac. Dacă un deţinut a îndrăznit să îşi spună punctul de vedere, acesta riscă să nu fie selecţionat niciodată de către comisia condusă chiar de Huluba Horia, care invită deţinutul să fie analizat, apoi îl respinge, din anumite motive".
O altă problemă ridicată de Gorbi este legată de permisiile de bună purtare, care se oferă doar celor care nu obiectează nimic sau colaborează ca informatori printre deţinuţi. El a recunoscut că nu a beneficiat de nicio permisie, pentru că a fost urmărit general. Totuşi, alţi deţinuţi, tot urmăriţi, au primit permisie, motivul fiind că el, Gîrbăcea, nu colaborează cu cine trebuie.
La Penitenciarul Brăila, ofiţerii Huluba, Şerban şi Coşniţă nu fac altceva decât să înrăiască persoana deţinută, menţinând o stare de tensiune permanentă, mai acuză reclamanţii. Chiar şi la intrarea în comisia de liberare condiţionată se pun piedici, de către aceştia, faţă de deţinuţii care au îndrăznit să ceară vreun drept. Dumitru Gîrbăcea, de exemplu, ne-a vorbit despre situaţia unui deţinut care avea peste 60 de ani, cu probleme medicale grave, în cazul căruia s-a amânat liberarea până a murit. "I se spunea «Doi cai», nu se putea mişca şi totuşi l-au considerat periculos. După ce a fost anunţat că nu va fi eliberat, normal că a fost afectat, nu l-au pregătit psihic. La scurt timp a murit, nu este normal aşa ceva, sunt oameni totuşi".
În ceea ce priveşte condiţiile de executare a pedepsei, la Penitenciarul Brăila se poate afirma că s-a reuşit atingerea unui minim al decenţei, după cum a explicat Gîrbăcea. Din nefericire, însă, a povestit el, la Brăila se întâmplă un fenomen mult mai grav, respectiv comportamentul pe care îl au cei trei ofiţeri, Huluba, Coşniţă şi Şerban, care au ajuns să împrăştie teroare printre cei aflaţi în spatele gratiilor.
Deţinuţii fac baie la grămadă şi se luptă cu şobolanii de la wc
Un bărbat condamnat pentru înşelăciune şi care a ajuns în Penitenciarul Brăila ne-a transmis şi el că, în 2015, s-a chinuit în zadar să obţină permisiunea de a merge la înmormântarea bunicului. A făcut cerere ca să poată pleca acasă, însă nu i s-a permis chiar dacă era vorba despre o înmormântare în familie.
Acesta s-a mai plâns de faptul că, persoanele private de libertate nu beneficiază de dreptul la muncă, în mod legal, iar celor care au o calificare profesională în domenii de producţie care nu sunt incluse în cadrul penitenciarului, nu li se acordă echivalentul. El spune că este vorba despre meserii în care au fost şcoliţi (vameş, profesor, şofer, pompier). O altă problemă mai spune deţinutul este lipsa unui spaţiu adecvat pentru fumători. "Ni se comunică faptul că spaţiul de fumat şi băut cafea este prevăzut de Regulamentul de Ordine Interioară şi este în grupul sanitar, dar pentru cei din regimul deschis nu există acest grup sanitar deoarece wc-ul este într-o încăpere de 1 mp iar chiuveta şi oglinda se află în camera de detenţie. Acesta este un motiv pentru care se întocmesc rapoarte de incident deţinuţilor, care cauzează la comisia de liberare condiţionată, ce atrage cel puţin o lună de amânare pentru această «abatere»". Un alt incovenient, mai reclamă deţinutul, este că baia se face la comun şi nu există un minim de intimitate, câte 15-20 de deţinuţi intrând o dată să se spele. Asta pentru că, într-un interval de 2 ore, trebuie să facă baie circa 60-70 de persoane.
Deţinuţii reclamanţi spun că din wc-urile turceşti ies şobolani, fapt ce se poate verifica prin camerele de supraveghere din holul secţiei. În acest context, ni s-a prezentat cazul unul deţinut care a omorât un şobolan când a ieşit din wc şi l-a arătat spre camere, fiind ameninţat de către supraveghetor că i se întocmeşte raport de incident dacă nu îl duce în tomberonul aflat în camera de îmbăiere a deţinuţilor. O altă problemă ridicată de cei aflaţi în spatele gratiilor este legată de modul în care se face servirea mesei şi distribuirea acesteia: "Se face în condiţii inumane, lăzile cu pâine se târăsc pe holurile secţiilor".
În decembrie, mai mulţi deţinuţi au tot intrat în greva foamei, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de faptul că nu li se respectă drepturile. La rândul său, Dumitru Gîrbăcea a mers la Bucureşti şi a purtat discuţii cu avocatul poporului în speranţa că se vor lua măsuri pentru eliminarea problemelor din Penitenciarul Brăila. "Acceptăm cu toţii că soarta deţinuţilor din România nu este o prioritate, însă nu putem accepta ca persoanele deţinute să fie tratate ca nişte colete aflate în gestiunea unui magazioner. Suntem produsul societăţii în care trăim, un mediu ostil va genera persoane ostile...şi nu cred că acesta este scopul pedepsei", a declarat Gîrbăcea.
La Penitenciarul Brăila totu-i perfect!
Vizavi de aspectele sesizate de deţinuţi, am solicitat un punct de vedere din partea conducerii Penitenciarului Brăila. "Precizăm că activitatea de audienţă cu deţinuţii s-a derulat în condiţii de legalitate şi normalitate, nefiind sesizate aspecte negative sau de nelegalitate. Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de lege, luate de către administraţia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoştinţă de măsura luată. În acest sens, menţionăm că nu au fost înregistrate petiţii referitoare la aspectele sesizate, faţă de cei trei ofiţeri". Conducerea penitenciarului susţine şi că selecţia deţinuţilor pentru trimiterea la muncă se face conform legii, de către o comisie, iar baza de selecţie la muncă o reprezintă toţi deţinuţii declaraţi apt din punct de vedere medical. Persoanele custodiate în penitenciar sunt intervievate cu privire la ce meserie cunosc, dacă doresc să presteze activitatea pentru care s-a încheiat contractul de muncă cu beneficiarul. Li se comunică decizia, cu îndeplinirea cumulativă a condiţiilor legale.
După cum ni s-a transmis, în anul 2015, în vederea selecţionării pentru activităţi lucrative, comisia constituită a analizat 1.045 deţinuţi iar dintre aceştia 521 nu au îndeplinit condiţiile legale. Impedimentele au vizat motive medicale, existenţa unor dosare pe rolul instanţelor judiciare sau implicarea în alte activităţi.
Permisiile de bună purtare se acordă tot conform legii, au arătat reprezentanţii penitenciarului, iar la instituţie nu s-au înregistrat sesizări cu privire la aspecte de nelegalitate din partea comisiei.
Decizia privind liberarea condiţionată este luată de instanţă. "Precizăm că liberarea condiţionată nu reprezintă un drept recunoscut de lege persoanelor condamnate, ci o posibilitate juridică prin care instanţa de judecată constată că nu mai este necesară continuarea executării pedepsei în regim de detenţie, iar pentru ca un deţinut să fie propozabil este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii. Comisia de la nivelul unităţii, constituită în acest sens, face o propunere de liberare sau de amânare a liberării condiţionate, pe care o înaintează instanţei de judecată, singura instituţie abilitată să dispună punerea în libertate".
În ceea ce îi priveşte pe cei trei ofiţeri, cărora li se aduc unele acuzaţii, respectiv Huluba, Coşniţă şi Şerban, conducerea penitenciarului ne-a transmis faptul că aceştia au o experienţă profesională în domeniul deţinerii şi regim penitenciar de peste 15, respectiv 20 de ani, ei ocupând funcţii manageriale atât în prezent, cât şi în perioada anterioară.
