- Termografia este o metodă de măsurare a temperaturii corpului, măsurând intensitatea iradierii infraroşii proprii;
- Este o metodă de studiere a temperaturii de la suprafaţa pielii;
- Temperatura pielii este determinată de trei factori: microcirculaţie, termoconducere, şi procese metabolice proprii;
- Măsurarea temperaturii este o metodă veche a diagnosticului medical. O nouă eră de dezvoltare a acestei metode a început odată cu apariţia tehnicii infraroşii.
Condiţiile de efectuare a termografiei (starea pacientului)
În principiul, înainte de examenul termografic nu este necesară o pregătire specială din partea pacientului. Totuşi trebuie evitate următoarele situaţii:
- consumul de alcool şi droguri;
- consumul de medicamente puternic active;
- alimentaţia se întrerupe cu 2-3 ore înainte de examinare;
- fizioproceduri şi masaj care nu trebuie efectuate cu 24 de ore înaintea examinării;
- nu trebuie folosite unguente, creme, geluri, de orice fel;
- arsurile solare induc modificări în aspectul termografic
Perioada optimă pentru efectuarea diagnosticului termografic la femei este din a 10-15 zi a ciclului menstrual, de la începutul ultimului ciclu menstrual.
Termografia este o metodă de diagnostic funcţional
În general acest lucru poate fi vazut atât pozitiv cât şi negativ. Este important de reţinut acest lucru, şi să nu comparăm termografia cu metodele de diagnostic structural, aşa cum sunt ecografia şi radiologia. De exemplu
- Diagnosticul unui chist în sinusul maxilar trebuie făcut prin metode structurale (ecografie, radiografie), dar aprecierea gravităţii şi mai ales dinamica procesului inflamator în sinuzite - prin termografie;
- Pe termogramă nu vom vedea osteofitele (ciocurile) pe vertebre, dar în schimb, putem să indicăm care nervi sunt iritaţi şi ce s-a întâmplat cu musculatura adiacentă, după tratament medicamentos sau o şedinţă de masaj.
Straniu, dar situaţia delicată în examinarea termografică, este posibilitatea descoperirii formelor ascunse, nemanifestate clinic - mai ales dacă în calitate de metodă referentă se foloseşte ecografia sau radiologie.
Criteriile pozitive ale Termografiei
(Când şi cine poate efectua o investigaţie termografică?)
Termografia se referă la metodele aşa numitului "diagnostic pasiv" - când aparatul nu acţionează deloc asupra obiectului, doar primeşte informaţii de la el.
Pacientul meu cel mai mic a fost un sugar de trei săptămâni, cel mai vârstnic fiind de 86 de ani.
În cazul gravidelor sau a mamelor care alăptează, nu există nici o contraindicaţie cu privire la efectuarea termografiei.
Domenii de folosire a Termografiei în medicina clinică
- Diagnosticul primar al unui cerc mare de afecţiuni cu caracter inflamator şi funcţional - toate afecţiunile în care există elementul inflamator şi modificarea activităţii funcţionale a organelor sau ţesuturilor;
- Diagnostic diferenţial al afecţiunilor inflamatorii şi celor degenerativ-distrofice;
- Diagnostic diferenţial al sindromului dureros;
- Monitorizarea (urmărirea) tratamentului urmat;
- Diagnosticul unor afecţiuni de urgenţă (cum ar fi apendicita acută, colecistită, pneumonii etc.);
- Diagnostic primar al formelor ascunse şi nemanifestate clinic;
- Termografia este una din cele mai perspective metode de screening - diagnostic.
Orice metodă are limitele şi dezavantajele sale, dar coroborând cu celelalte metode de investigare, laborator, radiologie (inclusiv mamografie), ecografie sperăm ca acest tip de investigaţii să fie cât mai benefic în diagnosticarea diferitelor afecţiuni.
Termografia este o metodă nespecifică de diagnostic funcţional. Ea nu poate fi o metodă referentă de diagnostic şi metodă de stabilire a diagnosticului final.
Totuşi, termografia are un şir de avantaje obiective, aşa cum sunt siguranţa, lipsa contraindicaţiilor, rapiditatea. Toate aceste avantaje precum şi gama largă de diagnostice descoperite, permit folosirea metodei cu succes pentru diagnostic, diagnosticul diferenţial şi monitorizarea tratamentului multor afecţiuni.
