• municipalitatea vrea să-l scoată din nou la licitaţie, pentru realizarea proiectului iniţial pe care APAN n-a reuşit să-l implementeze: complex comercial, zonă de promenadă, bretea rutieră care să lege Calea Călăraşilor de Şoseaua Buzăului
Au trecut mai bine de 4 ani de când o parte din terenul de pe amplasamentul fostei unităţi militare a fost concesionat firmei “APAN” şi abia acum, în toamnă, lotul a ajuns înapoi la Primărie, după ce proiectul imobiliar gândit acolo a eşuat lamentabil. Viceprimarul Alexandru Jantea ne-a declarat că, recent, a fost semnat procesul verbal de recepţie a terenului şi construcţiilor aferente, încă în picioare, printre care şi clădirea fostului comandament, context în care se fac pregătirile pentru o nouă încercare de realizare a investiţiei gândită iniţial acolo. “A fost semnat procesul verbal de predare-primire şi acum a ajuns înapoi la primărie. Urmează a fi scos la licitaţie în vederea edificării construcţiilor, aşa cum au fost prevăzute la momentul iniţial. Poate vine un investitor local sau din afara Brăilei şi preia proiectul pe PUZ-ul (plan urbanistic zonal - n.r.) deja aprobat pe zona respectivă şi care prevede clar ce se dorea acolo: un complex comercial spaţii de recreere, spaţii verzi, zone de promenadă. Vom încerca să mergem pe acelaşi proiect aprobat în PUZ-ul respectiv”, ne-a declarat sursa citată, completând că îşi doreşte ca procedurile administrative şi decizionale să fie parcurse cât mai repede şi nu exclude varianta ca licitaţia să poată fi organizată pe finalul anului în curs.
Ce se întâmplă dacă “APAN” se reînscrie la viitoarea licitaţie? “Legislaţia în vigoare îi permite acest lucru. În toate procedurile elaborate şi organizate la Primăria Brăila, în ultimii ani, s-a văzut clar că nu suntem părtinitori. Dacă mai vrea să încerce încă o dată şi consideră că de data asta va reuşi nu-l poate nimeni împiedica să vină la licitaţie. Dar dacă va câştiga, să zicem, şi se va repeta povestea din ultimii ani, cel mai probabil comunitatea locală va realiza că vina eşecului acestui proiect nu ne-a aparţinut întrucât am fost şi suntem de bună credinţă şi încercăm să modernizăm acea zonă”, a mai spus Jantea.
„Investiţia APAN”, o poveste începută în 2013
Povestea proiectului Caporal Muşat pleacă de la o licitaţie publică organizată de Primăria Brăila, în 2013, la solicitarea unui dezvoltator al retailerului CORA, care voia să construiască pe amplasamentul fostei unităţi un hypermarket. Numai că, la licitaţie, singurul ofertant care s-a prezentat şi a cumpărat caietul de sarcini a fost “APAN Motors”, în timp ce dezvoltatorul care făcuse promisiuni în numele celor de la CORA n-a mai dat nici un semn de viaţă şi dus a fost. Fiind un singur participant, licitaţia s-a reluat, iar la a doua tentativă, în vara lui 2013, “APAN Motors” a câştigat contractul contra unei redevenţe de circa 52.000 euro anual (preţul de pornire a licitaţiei era de circa 45.000 euro/an), pentru o perioadă de 49 de ani. Un an mai târziu, prin hotărâre de CLM, suma a fost diminuată undeva la circa 47.000 euro, după ce din lotul concesionat a fost scoasă suprafaţa drumurilor publice ce ar fi trebuit construite acolo. În linii mari, “APAN Motors” îşi asumase obligaţia de a realiza acolo un centru comercial, spaţii de petrecere a timpului liber, zone de alimentaţie publică, zonă dedicată copiilor, zone de circulaţie pietonală, plus realizarea unui sens giratoriu şi a unei bretele rutiere care să străbată fosta unitate militară pentru a face legătura între Calea Călăraşilor şi şoseaua Buzăului. Numai că, de la perfectarea actelor privind concesionarea terenului şi până anul trecut, mare lucru nu s-a întâmplat pe terenul respectiv: au fost demolate câteva construcţii, o parte din molozul rezultat a fost lăsat la faţa locului, iar buruienile au năpădit întreaga zonă. “APAN” a revenit asupra proiectului iniţial şi a anunţat că ar vrea să păstreze trei dintre clădirile fostei cazărmi, cu gândul să le reabiliteze şi să le integreze arhitectural în proiectul său, numai că hoţii au dat iama în zonă şi au furat o serie de elemente de rezistenţă ale clădirilor, context în care securitatea construcţiilor a fost compromisă. Aşa că “APAN” a spus că se vede nevoită să le dărâme. În faţa acestei propuneri, consilierii municipali au aprobat, în noiembrie 2015, o hotărâre care a venit însă şi cu o serie de termene, de respectarea cărora depindea continuarea afacerii de la fosta unitate militară: eliberarea autorizaţiei de demolare, coroborat cu termene fixe de obţinere de către “APAN Motors” a autorizaţiei de construire. Termenul final, rezolutoriu, impus atunci a expirat în decembrie anul trecut, context în care Primăria Brăila a demarat, la începutul lui 2017, procedura rezilierii contractului de concesiune, notificând în acest sens “APAN”. Mai trebuie spus că pe toată perioada concesiunii firma brăileană a plătit primăriei redevenţa asumată prin contract. După cum se cunoaşte, în imediata vecinătate a lotului respectiv, un dezvoltator imobiliar a construit un cartier de vile, într-un contrast izbitor cu imaginea dezolantă a grămezilor de moloz şi clădirilor în paragină, de pe terenul concesionat ani la rând celor de la “APAN”.
