• în ultimii doi ani, autoritățile locale nu au făcut nimic în legătură cu adăposturile de protecție civilă • potrivit ISU Brăila, dintr-un număr de 157 de adăposturi au rămas operative tot 14 • dacă toate cele 157 ar fi reabilitate tot nu ar putea acoperi numărul de locuitori, deoarece acestea pot adăposti doar 13.313 persoane
La începutul săptămânii trecute, a avut loc o videoconferință care a reunit reprezentanții comitetelor pentru situații de urgență din patru județe și anume Tulcea, Galați, Constanța și Brăila, cu scopul de a verifica stadiul aplicării măsurilor privind protecția cetățenilor din județele aflate în apropierea graniței cu Ucraina. „Discuțiile purtate au vizat stadiul punerii în practică a aspectelor legate de protecția cetățenilor din județele aflate în proximitatea granițelor cu Ucraina, acțiuni de informare corectă și continuă, menite să diminueze riscurile la care sunt expuși aceștia ținând cont de evenimentele recente înregistrate”, au transmis reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Dunărea”.
Raportându-ne la județul Brăila, de un an și opt luni nu s-a schimbat nimic în ceea ce privește protecția cetățenilor în caz de război. De la ultima verificare, din luna februarie a anului trecut, dintr-un număr de 157 de adăposturi antiaeriene au rămas operative tot 14. Dintre acestea, șapte sunt publice și șapte private. Pe raza municipiului Brăila există 154 de adăposturi de protecție civilă, dintre care 136 publice și 18 private, care, în teorie, pot adăposti un număr de 12.790 de persoane. Mai există două adăposturi la Ianca, unul privat și unul public, iar la Măxineni unul privat. În teorie, în cele 157 de adăposturi se pot ascunde 13.313 persoane, mult prea puține, raportat la populația municipiului, care se apropie de 180.000 locuitori, la care se adaugă cele câteva mii din cele două localități menționate.
Atât la nivel județean, cât și la nivel național se stă bine doar la capitolul teorie. Când este vorba de practică se găsesc scuze și vinovați. Nu au fost de ajuns atâtea tragedii precum Colectiv, Caracal, Crevedia și multe altele, ca autoritățile statului să ia atitudine și să ia măsuri din timp pentru a evita, în caz de necesitate, pierderile de vieți omenești. ”Principalele deficiențe constatate pe timpul verificărilor executate de personalul de specialitate al inspectoratului la adăposturile de protecție civilă: garniturile de etanșare de la ușile metalice sunt îmbătrânite și necesită înlocuirea; instalațiile sunt într-o avansată stare de degradare și necesită lucrări de reparații, întreținere sau chiar înlocuire; adăposturi inundate din cauza defecțiunilor la instalațiile sanitare din subsolurile blocurilor sau se inundă după ploi datorită situării sub nivelul canalizării orașului. În timp de pace, adăposturile publice de protecție civilă, cu excepția spațiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale din cadrul serviciilor de urgență profesioniste”, preciza ISU Brăila, într-un comunicat de presă trimis redacției noastre în februarie 2022.
După aproape doi ani de zile, situația a rămas aceeași. Cotidianul nostru a cerut o situație la zi, de la ISU Brăila, și ni s-a transmis că nu sunt noutăți față de cele precizate la începutul anului 2022. Așadar, multe dintre aceste adăposturi au rămas în continuare spații de depozitare, în care locatarii își țin borcane cu murături, biciclete, cauciucuri și alte bunuri care ocupă loc în apartamente.
Semnul distinctiv național al protecției civile este identic celui prevăzut de Protocolul adițional nr. I din 10 iunie 1977 la convențiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate internaționale și constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu.
