Mergi la conţinutul principal

Tensiunile persista intre tandemul Serbia-Rusia si Occident

Proclamarea independentei Kosovo continua sa genereze nemultumirea sirbilor si sa alimenteze tensiunile intre tandemul Belgrad-Moscova si Occident, la o saptamina de la eveniment, comenteaza AFP.
In prezent, 18 tari, dintre care zece membre UE, au recunoscut independenta noului stat. Alte zece state se opun recunoasterii acesteia. In cadrul UE, recunoasterea Kosovo nu este o reactie unanima, Spania, Romania si Cipru refuzind acest lucru.
Moscova, marele aliat slav al Belgradului, nu a incetat sa denunte independenta fostei provincii sirbe.
Pentru presedintele rus, Vladimir Putin, este vorba despre un "precedent ingrozitor", care se va intoarce ca un bumerang impotriva occidentalilor si va avea "consecinte imprevizibile".
Trimisul special pentru cooperare internationala pentru combaterea terorismului si crimei organizate, Anatoli Safonov, a apreciat ca "adeptii jihadului din cadrul terorismului" islamic instalati in Kosovo ar putea acum actiona la lumina zilei.
Reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a afirmat la rindul sau ca Moscova isi rezerva dreptul de a "folosi forta", daca Alianta Nord-Atlantica sau UE vor "sfida" ONU in privinta Kosovo.
In timp ce sirbii suporta cu greu pierderea leaganului lor istoric, o manifestatie de mare amploare a reunit joi peste 150.000 de persoane la Belgrad, pentru a protesta fata de independenta Kosovo. Grupuri de protestari au atacat mai multe ambasade occidentale, intre care cea a Statelor Unite, unde au provocat un incendiu.
Intreaga comunitate internationala a criticat vehement aceste atacuri, Inaltul reprezentant UE pentru Politica Externa Javier Solana avertizind ca acest climat de violenta va impiedica reluarea negocierilor de apropiere cu Belgradul.
Aceasta amenintare pare sa aiba un efect redus asupra Belgradului, unde presedintele proeuropean Boris Tadici este pus in dificultate de opozantii nationalisti prorusi.
Neputincioase, Statele Unite au denuntat "cinismul" Moscovei in privinta Kosovo adoptind o atitudine prudenta in speranta obtinerii sustinerii ruse pentru noi sanctiuni impotriva Teheranului in dosarul nuclear.
Washingtonul a declarat ca nu se gindeste ca divergentele cu Serbia si Rusia ar putea degenera.
Kosovo nu a fost ocolit de violente, sirbii kosovari lansind mai multe semnale ale unei posibile divizari a regiunii de nord, sprijinita de Serbia si unde locuiesc 40.000 dintre cei 120.000 de sirbi din Kosovo.
Acestia au distrus doua puncte de frontiera intre Serbia si nordul teritoriului kosovar si vor sa isi aleaga propriul Parlament in Kosovo in timpul alegerilor regionale si municipale convocate in Serbia la 11 mai.
Divizat intre sirbii stabiliti in nord si albanezii din sud, orasul Kosovka Mitrovita este un simbol al tensiunilor etnice din Kosovo. In partea sirba, patru explozii a caror origine nu a putut fi stabilita s-au produs in apropierea imobilelor organizatiilor internationale.
Din cauza violentelor, Reprezentantul special al UE in Kosovo, Pieter Feith, a decis retragerea din nordul Kosovo a personalului insarcinat cu pregatirea desfasurarii misiunii de politie si justitie a UE, denumita EULEX.
La Pristina, dupa ce au sarbatorit independenta, autoritatile noului stat kosovar au adoptat primele legi, creind in special un Minister de Externe.
Kosovo independent va fi sub "supraveghere internationala" civila, financiara, judiciara si militara pe o durata nedeterminata.
Atmosfera a devenit tensionata in Balcani, sirbii din Bosnia proclamind ca si ei au dreptul sa se separe daca ONU si majoritatea tarilor UE recunosc independenta Kosovo.
In timp ce occidentalii dau asigurari ca nu este vorba despre un precedent, "modelul Kosovo" a oferit speranta miscarilor separatiste din alte regiuni ale Europei, precum si in provinciile separatiste din mai multe foste republice sovietice.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro