Situatie tensionanta fara precedent pe piata semintelor din Braila. Cinci producatori de seminte de griu de pe raza judetului, denumiti conform legii agricultori multiplicatori, aduc acuzatii grave partenerului lor de afaceri, agentul multiplicator "Semrom" Muntenia. Cei cinci acuza conducerea acestei unitati ca a incalcat flagrant cele mai importante clauze din contractul de multiplicare si producere de seminte certificate, respectiv ca a impus fara o negociere prealabila pretul de preluare, mult sub costul de productie, si nu a primit intreaga cantitate de saminta realizata pe suprafata contractata. Pentru ca in urma discutiilor cu reprezentantii "Semrom", cei 5 nu au obtinut un rezultat multumitor, au cerut sprijin Asociatiei Producatorilor, Procesatorilor si Comerciantilor de Seminte si Material Saditor - APPCSMS "Danubiu" Braila, asociatie profesionala ai carei membri sint. Lobby-ul facut de Consiliul de Administratie al APPCSMS "Danubiu" nu a facut insa decit sa inrautateasca lucrurile, directorul "Semrom" amenintind asociatia cu instanta, acuzind-o totodata de "practici anticoncurentiale prohibite". Conducerea asociatiei considera insa raspunsul "Semrom" o "invalmaseala de termeni si fraze care nu au nici o legatura cu fondul problemei ridicate de membrii nostri". Profund nemultumiti de atitudinea agentului economic multiplicator, presedintele APPCSMS "Danubiu", Vasile Suraianu, si directorul executiv, Siica Daniilescu, au instiintat conducerea AMSEM Bucuresti, organizatie profesionala nationala la care este afiliata asociatia braileana si de comun acord au decis sa faca publica aceasta "situatie inadmisibila, fara precedent, care incalca orice principiu", mai ales pe cel conform caruia "un contract incheiat intre doi parteneri este o afacere din care trebuie sa cistige fiecare".
Pentru ca singurul mod de rezolvare directa a litigiului este instanta din Capitala - asa s-a prevazut expres in contract, modalitate respinsa categoric de cei 5 producatori, razboiul semintelor s-a transformat acum in unul de principii, purtat intre asociatie si "Semrom". In ciuda tuturor acestor divergente insa, reprezentantul local al "Semrom", Nicolae Florescu, ne-a declarat ca lucrurile s-au rezolvat. "Eu inteleg pozitia Asociatiei si a doamnei Daniilescu, dar lucrurile s-au rezolvat deja. Agricultorii multiplicatori care au acceptat conditiile noastre si pretul de 3.600 lei/kg au primit sumele cuvenite pentru serviciile prestate. Cei care nu au acceptat acest pret au primit din partea noastra, deci a proprietarului acestor seminte, mandat sa vinda marfa in nume personal la un pret care sa le convina", a declarat Florescu.
Pretul trebuia negociat inainte de recoltare
In anul agricol 2004-2005, "Semrom" Muntenia, in calitate de agent economic multiplicator, a incheiat pe raza teritoriala a judetului Braila, contracte de multiplicare si producere de seminte certificate de griu, cu producatori locali, numiti agricultori multiplicatori. Conform contractelor, fiecare agricultor se angaja sa multiplice o cantitate de saminta de griu "baza", din diferite soiuri, corespunzator suprafetelor stabilite. Saminta certificata obtinuta "C1" trebuia predata in totalitate "Semrom" care s-a obligat sa plateasca producatorului un pret ce urma sa fie negociat inainte de recoltare. "«Semrom», in loc sa invite la masa negocierilor pe agricultorii multiplicatori pentru a stabili pretul functie de cheltuileile efectuate pe baza de deviz, a impus un pret de 3.600 lei/kg. Producatorii nostri nu au acceptat deoarece din aceasta suma se scade cca 1.000 lei/kg valoarea semintei «baza». Avind in vedere costurile aferente obtinerii semintei certificate «C1», ei au propus un pret de 5.000 lei/kg. Tot atit au primit si anul trecut. De fapt pe aceste considerente au si acceptat contracul, pentru ca li s-a spus la semnare «daca anul trecut ati primit 5.000 lei, anul acesta nu are cum sa se duca pretul mai jos». Nu a fost asa insa", a precizat Siica Daniilescu.
"La Bucuresti, nu se cunoaste rolul asociatiilor profesionale"
Dupa ce au fost informati ca vor primi doar 3.600 lei/kg, cei cinci fermieri au solicitat sprijin Consiliului de Administratie al Asociatiei "Danubiu" pentru consiliere in negocierea pretului. In acest sens, la sediul asociatiei a fost convocata o intilnire la care a participat si reprezentantul local al societatii "Semrom", Nicolae Florescu. "Dl Florescu a anuntat inca o data ca pretul ramine 3.600 lei/kg, dupa care s-a retras fara a asculta si parerea celeilalte parti. De aceea am informat in scris conducerea centrala a societatii, adaugind in scrisoare si propunerea agricultorilor de 5.000 lei/kg. Replica de la Bucuresti a fost insa prompta. Am fost acuzati ca vrem noi, asociatia, sa impunem un anume pret, am fost acuzati de practica anticoncurentiala, interzisa de Legea concurentei nr. 21/1996. Din punctul nostru de vedere intre expresiile «a propune» si «a impune» exista o mare diferenta. Oricum, din corespondenta purtata am inteles clar ca la Bucuresti nu se cunoaste rolul asociatiilor profesionale si obiectivele prevazute in statut. Rostul nostru, printre altele, este si acesta: sa aparam si sa luptam pentru drepturile si interesele membrilor nostri", a mai spus Daniilescu.
Bucurestiul este categoric
In ciuda tuturor argumentelor aduse de conducerea APPCSMS, raspunsul directorului general al "Semrom" Muntenia a fost categoric: pretul se negociaza individual, iar asociatia nu are nici o competenta si nici un drept sa se amestece. "Contractele au fost incheiate de unitatea noastra cu agentii multiplicatori din judetul Braila in mod individual, nu colectiv. De aceea, avind in vedere dispozitiile art. 969 din Codul Civil, conform carora : «conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante», coroborate cu art. 18 din contractele de multiplicare in care se spune clar ca «sint confidentiale si nu pot fi extinse sau folosite in relatiile cu tertii», rezulta fara echivoc ca pretul pentru serviciile de multiplicare se va negocia de noi cu fiecare agricultor in parte. Mai mult, incercarea dumneavoastra de a impune un anume pret reprezinta o practica anticoncurentiala interzisa de Legea concurentei nr. 21/1996. Conform art. 54 din aceasta lege, «sint nule de drept, fie ele expuse ori tacite, publice sau oculte, orice angajamente, conventii sau clauze contractuale raportindu-se la o practica anticoncurentiala prohibita». Din aceste considerente, «Semrom» nu este de acord cu astfel de practici si nu poate sa accepte pretul propus, urmind ca negocierea sa se faca cu fiecare agricultor in parte", a precizat in raspunsul catre APPCSMS "Danubiu", Vasile Pana, director general al "Semrom" Muntenia.
"Cei cinci producatori nu vor sa se judece, nu au nici timp, nici bani pentru aceasta, asa ca va trebui sa inghita regulile impuse de «Semrom», nu avem ce sa le facem. Trebuie, insa, sa facem publica aceasta situatie pentru a trage semnalul de alarma, pentru a evita ca asemenea cazuri sa se repete in viitor. Poate, astfel, inainte de a incheia un contract agricultorii vor fi mai atenti la clauzele prevazute, pentru ca, iata o dovada in plus, ca si agricultorii, si asociatiile profesionale din domeniu sint din ce in ce mai sarace, si nu isi pot permite sa plateasca un jurist care sa apere interesele membrilor sai", a concluzionat Daniilescu.
Pentru ca singurul mod de rezolvare directa a litigiului este instanta din Capitala - asa s-a prevazut expres in contract, modalitate respinsa categoric de cei 5 producatori, razboiul semintelor s-a transformat acum in unul de principii, purtat intre asociatie si "Semrom". In ciuda tuturor acestor divergente insa, reprezentantul local al "Semrom", Nicolae Florescu, ne-a declarat ca lucrurile s-au rezolvat. "Eu inteleg pozitia Asociatiei si a doamnei Daniilescu, dar lucrurile s-au rezolvat deja. Agricultorii multiplicatori care au acceptat conditiile noastre si pretul de 3.600 lei/kg au primit sumele cuvenite pentru serviciile prestate. Cei care nu au acceptat acest pret au primit din partea noastra, deci a proprietarului acestor seminte, mandat sa vinda marfa in nume personal la un pret care sa le convina", a declarat Florescu.
Pretul trebuia negociat inainte de recoltare
In anul agricol 2004-2005, "Semrom" Muntenia, in calitate de agent economic multiplicator, a incheiat pe raza teritoriala a judetului Braila, contracte de multiplicare si producere de seminte certificate de griu, cu producatori locali, numiti agricultori multiplicatori. Conform contractelor, fiecare agricultor se angaja sa multiplice o cantitate de saminta de griu "baza", din diferite soiuri, corespunzator suprafetelor stabilite. Saminta certificata obtinuta "C1" trebuia predata in totalitate "Semrom" care s-a obligat sa plateasca producatorului un pret ce urma sa fie negociat inainte de recoltare. "«Semrom», in loc sa invite la masa negocierilor pe agricultorii multiplicatori pentru a stabili pretul functie de cheltuileile efectuate pe baza de deviz, a impus un pret de 3.600 lei/kg. Producatorii nostri nu au acceptat deoarece din aceasta suma se scade cca 1.000 lei/kg valoarea semintei «baza». Avind in vedere costurile aferente obtinerii semintei certificate «C1», ei au propus un pret de 5.000 lei/kg. Tot atit au primit si anul trecut. De fapt pe aceste considerente au si acceptat contracul, pentru ca li s-a spus la semnare «daca anul trecut ati primit 5.000 lei, anul acesta nu are cum sa se duca pretul mai jos». Nu a fost asa insa", a precizat Siica Daniilescu.
"La Bucuresti, nu se cunoaste rolul asociatiilor profesionale"
Dupa ce au fost informati ca vor primi doar 3.600 lei/kg, cei cinci fermieri au solicitat sprijin Consiliului de Administratie al Asociatiei "Danubiu" pentru consiliere in negocierea pretului. In acest sens, la sediul asociatiei a fost convocata o intilnire la care a participat si reprezentantul local al societatii "Semrom", Nicolae Florescu. "Dl Florescu a anuntat inca o data ca pretul ramine 3.600 lei/kg, dupa care s-a retras fara a asculta si parerea celeilalte parti. De aceea am informat in scris conducerea centrala a societatii, adaugind in scrisoare si propunerea agricultorilor de 5.000 lei/kg. Replica de la Bucuresti a fost insa prompta. Am fost acuzati ca vrem noi, asociatia, sa impunem un anume pret, am fost acuzati de practica anticoncurentiala, interzisa de Legea concurentei nr. 21/1996. Din punctul nostru de vedere intre expresiile «a propune» si «a impune» exista o mare diferenta. Oricum, din corespondenta purtata am inteles clar ca la Bucuresti nu se cunoaste rolul asociatiilor profesionale si obiectivele prevazute in statut. Rostul nostru, printre altele, este si acesta: sa aparam si sa luptam pentru drepturile si interesele membrilor nostri", a mai spus Daniilescu.
Bucurestiul este categoric
In ciuda tuturor argumentelor aduse de conducerea APPCSMS, raspunsul directorului general al "Semrom" Muntenia a fost categoric: pretul se negociaza individual, iar asociatia nu are nici o competenta si nici un drept sa se amestece. "Contractele au fost incheiate de unitatea noastra cu agentii multiplicatori din judetul Braila in mod individual, nu colectiv. De aceea, avind in vedere dispozitiile art. 969 din Codul Civil, conform carora : «conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante», coroborate cu art. 18 din contractele de multiplicare in care se spune clar ca «sint confidentiale si nu pot fi extinse sau folosite in relatiile cu tertii», rezulta fara echivoc ca pretul pentru serviciile de multiplicare se va negocia de noi cu fiecare agricultor in parte. Mai mult, incercarea dumneavoastra de a impune un anume pret reprezinta o practica anticoncurentiala interzisa de Legea concurentei nr. 21/1996. Conform art. 54 din aceasta lege, «sint nule de drept, fie ele expuse ori tacite, publice sau oculte, orice angajamente, conventii sau clauze contractuale raportindu-se la o practica anticoncurentiala prohibita». Din aceste considerente, «Semrom» nu este de acord cu astfel de practici si nu poate sa accepte pretul propus, urmind ca negocierea sa se faca cu fiecare agricultor in parte", a precizat in raspunsul catre APPCSMS "Danubiu", Vasile Pana, director general al "Semrom" Muntenia.
"Cei cinci producatori nu vor sa se judece, nu au nici timp, nici bani pentru aceasta, asa ca va trebui sa inghita regulile impuse de «Semrom», nu avem ce sa le facem. Trebuie, insa, sa facem publica aceasta situatie pentru a trage semnalul de alarma, pentru a evita ca asemenea cazuri sa se repete in viitor. Poate, astfel, inainte de a incheia un contract agricultorii vor fi mai atenti la clauzele prevazute, pentru ca, iata o dovada in plus, ca si agricultorii, si asociatiile profesionale din domeniu sint din ce in ce mai sarace, si nu isi pot permite sa plateasca un jurist care sa apere interesele membrilor sai", a concluzionat Daniilescu.
