Marea majoritate a liderilor PSD "zic să se facă" un congres al partidului în acest an, dar există şi posibilitatea convocării oricând a unui consiliu naţional de analiză şi de lansare a unor proiecte politice", a declarat, pentru Mediafax, preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea.
"Dacă se face congres, marea majoritate a liderilor din partid zic să se facă în acest an, ca din ianuarie să ne ocupăm de guvern şi de guvernare, pentru că avem obiective serioase şi ţara chiar are nevoie de guvernare, dincolo de emoţie. Dacă nu se face congres, putem face un consiliu naţional de analiză şi de lansare a unor proiecte politice oricând", a spus Dragnea.
Ponta ar rămâne oricum preşedinte al PSD
Anterior, într-o emisiune a A3, Dragnea a exprimat opinia conform căreia preşedintele PSD Victor Ponta nu riscă să piardă această poziţie, în eventualitatea unui congres.
"Îmi bazez această afirmaţie pe discuţia pe care am avut-o cu toate organizaţiile (şefii de filiale, n.r.), în afară de trei-patru excepţii, a celor care erau plecaţi din ţară. Au discutat, nu au venit să spună ce au visat noaptea, au discutat marţi şi miercuri cu organizaţiile. Sunt câteva mesaje pe care ei le-au luat şi le-au transmis, şi anume să păstrăm guvernarea şi să păstrăm în continuare echipa de conducere la partid", spunea Dragnea.
Năstase crede că ar fi necesară o remaniere şi un vot de încredere
Pe de altă parte, fostul premier Adrian Năstase a afirmat că, pentru a verifica soliditatea majorităţii parlamentare, în momentul în care va reîncepe sesiunea, în februarie, când ar fi posibilă şi o remaniere guvernamentală, ar fi bine să se ceară un vot de încredere, care, în opinia sa, ar confirma soliditatea acestei majorităţi.
Potrivit acestuia, forţa guvernului nu poate să fie dată decât de siguranţa votului din Parlament. "Iar, în felul acesta fie printr-o declaraţie politică cerând un vot de încredere pe o declaraţie politică, fie printr-o remaniere cu modificarea configuraţiei Guvernului, se poate verifica soliditatea încrederii structurii parlamentare care, după părerea mea, nu ar trebui să ridice niciun fel de problemă. Dar ea ar fi foarte importantă din punctul de vedere al comunicării publice după această înfrângere cu diferenţe semnificative", a afirmat Adrian Năstase la Târgul de Carte Gaudeamus, unde şi-a lansat volumul "Cele două Românii".
El a dorit să precizeze că nu doreşte să dea sfaturi, fiind vorba despre o opinie personală.
„Vot de coabitare"
"Eu nu am dat sfaturi, am exprimat un punct de vedere şi am constatat că prin votul de duminica trecută alegătorii au decis o formulă de coabitare, pentru că anterior votaseră o majoritate parlamentară, care a decis un anumit guvern. Deci, la acest moment avem o stare de coabitare pe modelul republicii semiprezidenţiale, care a existat şi în Franţa şi în alte părţi, deci nu este nimic nou. Problema este că, după părerea mea, pentru a verifica soliditatea majorităţii parlamentare, în momentul în care va reîncepe sesiunea parlamentară în februarie, când ar fi posibilă şi o remaniere guvernamentală, să se ceară un vot de încredere în Parlament care, evident, ar confirma soliditatea acestei majorităţi, dacă ea va exista în continuare, pentru că strategiile de partid pot să ducă într-o direcţie sau alta şi reuniunile de partid vor fixa strategia inclusiv în Parlament şi în legătură cu acţiunea guvernamentală. Deci eu nu discut despre remaniere decât într-un context mai larg al unui vot de încredere, care ar putea să fie cerut în Parlament şi care ar fixa, ar fotografia situaţia politică actuală cu un preşedinte de o anumită culoare şi o majoritate parlamentară şi un guvern de altă culoare. Deci, evident, va necesita un dialog care poate că de data asta va fi mai eficient decât cel anterior", a detaliat fostul premier.
În plus, acesta a opinat că ar fi necesar ca preşedintele ales, când va prelua funcţia, să stabilească o regulă care "ar fi foarte necesară", şi anume consultări o dată la două săptămâni, de exemplu, cu primul ministru şi preşedinţii celor două Camere, pentru un consens în ceea ce priveşte problemele de politică externă, dar şi priorităţile de legiferare.
