Cutremurul de sâmbătă seara nu s-a soldat la Brăila doar cu atacuri de panică din partea populaţiei, cum au anunţat iniţial autorităţile locale. Au fost zone din oraş unde bucăţi mari din tencuiala blocurilor s-au desprins de pe faţada blocurilor şi ar fi putut răni serios persoanele care ar fi avut ghinionul să se afle în zonă. Din fericire, molozul respectiv nu a surprins pe nimeni, astfel că nu s-au înregistrat răniţi.
Deşi, la prima vedere, daunele nu par aşa de grave, mormanele de moloz rămase pe trotuar ne spun totuşi cât de vulnerabile sunt blocurile din oraş în faţa unui astfel de fenomen. Un exemplu concret sunt imobilele de pe Calea Călăraşilor, din zona Romarta Nouă ridicate de mai bine de 30 de ani, care au rămas "ştirbe" în urma desprinderii bucăţilor de tencuială. Ieri, s-au putut vedea pe trotuar, bucăţi din zidărie şi mormane de moloz adunate la parterul blocurilor chiar de locatarii acelor apartamente.
Contactat telefonic şi întrebat cum se prezintă Brăila în urma acestui cutremur cu intensitate de 5,7 grade pe scara Richter, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Brăila, Victor Ciobanu ne-a mărturisit că nu au fost semnalate probleme mai grave. "Dacă s-a desprins tencuiala la un asemenea seism, nu este o problemă aşa de gravă. Tencuiala cade şi din cauze de întreţinere precară, reparaţii întârziate dacă aţi observat. Am vorbit cu cei de la ISU, alte probleme mai grave nu sunt, de electricitate sau alte daune la clădiri. Tencuiala intră în sarcina asociaţiilor de proprietari care trebuie rapid să-şi remedieze aceste probleme. Când suntem proprietari, conform Legii 10, avem obligaţia de a efectua urmărirea comportării clădirilor. Fiecare proprietar este obligat să observe imediat efectele cutremurului şi dacă sunt căderi de tencuială după cum aţi sesizat dumneavoastră, preşedintele de asociaţie trebuie să ia măsuri, în sensul de a propune prin asociaţie efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Dacă depistează crăpături ori fisuri trebuie să apeleze la un expert tehnic atestat şi atunci se iau măsuri", a declarat pentru "Obiectiv", şeful ISC Brăila. În cazul în care asociaţiile de proprietari nu respectă aceste obligaţii legale, sunt pasibile de sancţiuni usturătoare, atrage atenţia sursa citată. "Valoarea unei amenzi se ridică la costul lucrărilor, aşa că mai bine prevenim un dezastru şi evităm orice abatere legală", a transmis Ciobanu.
Cutremurele, efect «Domino» asupra centrului vechi
La un cutremur mai mare, clădirile din Centrul Vechi al Brăilei ar putea pica precum piesele de «Domino». Cel puţin, de asta se tem autorităţile locale brăilene care se declară neputincioase în faţa unui astfel de fenomen. De ce nu se poate împiedica acest lucru?
Edilul şef explica anul trecut că, în urma retrocedărilor, municipalitatea a mai rămas cu foarte puţine clădiri care îi aparţin integral şi că cei mai mulţi dintre actualii coproprietari refuză să contribuie la eventualele reparaţii. "Pe unele dintre ele s-au făcut intervenţii de reparaţii, întreţinere, consolidare. Noi mai avem foarte puţine clădiri care aparţin integral municipalităţii pentru că au fost restituite în diverse momente şi când vrem să facem o consolidare fie nu vrea cel care este proprietarul de la etajul 1, fie nu vrea cel de la parter şi tot aşa (...). Mie mi-e teamă pe zona centrală de efectul de Domino. Aţi văzut cum sunt ele construite pe Republicii, sunt lipite una de alta", declara Simionescu pe 10 octombrie 2013. În ceea ce priveşte construcţiile mai noi, în momentul de faţă în municipiul Brăila există, teoretic, doar două blocuri care prezintă un risc crescut de prăbuşire la un cutremur de o intensitate mai mare. Unul este situat pe Calea Galaţi şi cel de-al doilea pe strada Hristo Botev, spun surse din administraţia locală.
