Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, în cadrul căruia funcţionează singurul centru antirabic din judeţ, a rămas fără vaccin împotriva turbării. Stocul de urgenţă al spitalului s-a epuizat, însă unitatea este în imposibilitatea de a mai achiziţiona alte doze, din lipsă de fonduri. Ieri, în prima parte a zilei, nu mai puţin de 11 brăileni au avut ghinionul de a fi muşcaţi de câini şi s-au adresat Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean, însă au avut neplăcuta surpriză să constate că nu pot fi vaccinaţi împotriva turbării. Criza de vaccin antirabic, unicul tratament existent pentru profilaxia turbării, este cunoscută şi de autorităţile locale, care nu au găsit nicio soluţie pentru această problemă.
Medicii de la Secţia de Boli Infecţioase Brăila s-au declarat neputincioşi în a-i ajuta pe pacienţii care au solicitat ieri tratament antirabic. În plină criză de vaccin, secţia a fost luată cu asalt de pacienţi atacaţi de câini. Dintre cei 11 brăileni care au cerut marţi ajutorul medicilor, cei mai mulţi fuseseră muşcaţi de câini comunitari. Printre ghinionişti, s-au numărat şi 3 proprietari de câini care au fost atacaţi chiar de animalul lor de companie. "N-am avut cum să-i ajutăm, decât dându-le reţete să înceapă vaccinarea antirabică, însă problema este că nu au de unde să cumpere fiole. Sperăm ca într-o zi - două să se rezolve problema şi acest produs să poată fi găsit în farmacii", ne-a declarat dr. Ileana Grecu, şeful Secţiei Boli Infecţioase. Medicii arată că simptomele rabiei pot să apară în opt zile. În cazul în care o persoană a fost muşcată, se poate urmări într-un singur fel dacă există pericol de turbare. Dacă animalul care a produs infectarea este cunoscut şi nu a murit în următoarele zece zile, este semn bun.
Aproape 700 de brăileni muşcaţi în cinci luni
De la începutul anului, s-au prezentat la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean nu mai puţin de 680 de brăileni muşcaţi de câini. Toţi au fost nevoiţi să urmeze o schemă de tratament, pentru care au fost consumate 1.440 de fiole, achitate de către Spitalul Judeţean. La un calcul simplu, ţinând cont de faptul că o fiolă costă circa 42 lei, rezultă o cheltuială de peste 60.000 lei. Anul trecut, 1.550 brăileni au fost atacaţi de câini, iar pentru tratarea lor a fost nevoie de circa 310.000 lei (3,1 miliarde de lei vechi). După cum ne-a informat dr. Ileana Grecu, statisticile întocmite arată că peste 85% dintre cei muşcaţi au fost atacaţi pe domeniul public de către câini comunitari, restul fiind victime ale propriilor animale de companie. "În funcţie de starea câinelui, tratamentul antirabic pentru o persoană poate conţine de la o fiolă, până la 5 fiole, în cazul în care animalul este necunoscut şi nu poate fi supravegheat", a precizat dr. Grecu. În rândul pacienţilor muşcati de câinii comunitari se regăsesc toate categoriile de vârstă, de la copii de vârstă foarte mică, în aceste cazuri fiind vorba de neglijenţa părinţilor, până la cei bătrâni.
8 miliarde pentru adăpostul lui Horez
Serviciul de ecarisaj al municipiului Brăila a fost concesionat, în 2006, Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor şi Mediului "Horez", care deţine un adăpost pentru câini lângă satul Lacu Sărat. De la începutul anului, hingherii au adunat din oraş peste 600 de câini comunitari. În momentul de faţă, în adăpostul lui Horez se mai află peste 400 de exemplare. Pentru fiecare, Primăria plăteşte, ca tarif de găzduire, 3,8 lei pe zi. Ceilalţi, aproape 200 de câini, fie au fost restituiţi celor care i-au revendicat, fie au fost eutanasiaţi, în cazurile celor bolnavi. Din partea cetăţenilor au fost înregistrate de la începutul anului 140 de cereri de capturare a unor câini comunitari. Anul trecut, adăpostul lui Horez a încasat de la bugetul local circa 800.000 lei noi (8 miliarde lei vechi), pentru găzduirea în adăpost a maidanezilor adunaţi de pe domeniul public. Cât de eficientă a fost cheltuirea acestor bani publici, plătiţi din buzunarul fiecăruia, în condiţiile în care pe străzile Brăilei sunt mii de câini nesterilizaţi, care se înmulţesc constant, îi lăsăm pe cititorii noştri să se exprime. În schimb, Primăria nu poate cheltui, din aceleaşi fonduri publice, bani pentru a cumpăra vaccin antirabic. "Trebuie să vedem cum putem face, deşi nu prea e treaba noastră şi nici nu e foarte legal, să se achiziţioneze cumva un stoc de doze de vaccin antirabic pentru urgenţe, pentru că este inadmisibil să stăm aşa", a spus primarul Aurel Simionescu. Intenţiile autorităţilor locale şi judeţene de a rezolva problema câinilor comunitari dar mai ales cea a aprovizionării cu vaccin antirabic, au rămas, deocamdată, doar la nivel declarativ. Aprovizionarea cu vaccin antirabic este o problemă care însă nu suportă amânare. Lipsa banilor pentru achitarea datoriilor poate conduce la drame ce nu mai pot fi reparate. Până la urmă, rezolvarea crizei de vaccin antirabic a rămas tot în seama Spitalului Judeţean.
Tratament plătit din buzunarul pacienţilor
Banii pentru serurile şi vaccinurile antirabice trebuie plătiţi de spitalul în cadrul căruia funcţionează centrul antirabic. Spitalul Judeţean are un motiv pentru care nu poate să cumpere vaccin într-o cantitate care să pună la adăpost populaţia Brăilei pe o perioadă îndelungată. Datoria pe care o are de achitat spitalul către Institutul Cantacuzino a determinat întreruperea aprovizionării. "Zilele trecute, fiind într-o discuţie la Spitalul Judeţean, pe altă problemă, am aflat întâmplător că nu mai există în spital nicio doză de vaccin antirabic. Spitalul este unul de urgenţă, la care apelează oricine aflat într-o astfel de situaţie. Am aflat că, de fapt, spitalul a acumulat datorii foarte mari către Institutul Cantacuzino, iar cei de acolo, aşa cum e firesc, au oprit livrarea vaccinului către Brăila", a declarat primarul Simionescu. Cum spitalul înregistrează restanţe către furnizori de peste 330 miliarde de lei vechi, iar fondurile primite de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate luna trecută au ajuns numai pentru salarii, şansa ca aceste datorii să fie plătite curând este foarte mică.
În faţa pericolului de turbare la care sunt expuşi brăilenii, conducerea Spitalului Judeţean a încercat o negociere "de forţă majoră" cu Institutul Cantacuzino, în sensul ca acesta să livreze vaccinul, contra cost, unei farmacii din Brăila, de unde să se poată aproviziona pacienţii. "Luni am avut discuţii foarte avansate cu cei de la Institutul Cantacuzino, să vândă unei farmacii cu caracter permanent vaccin antirabic. Tratamentul costă circa 2,5 milioane de lei, pentru că se fac mai multe doze, bani care vor fi suportaţi din buzunarul pacienţilor. Mai sunt de finalizat câteva detalii, sper ca zilele următoare să se rezolve problema. Nu este uşor să găseşti farmacii dispuse să investească bani într-un produs. Cred că este o soluţie bună, să deschidem calea şi pentru alte farmacii unde brăilenii să poată găsi vaccinul antirabic", a declarat dr. Ştefan Mihăilescu, managerul interimar al Spitalului Judeţean.
Ca de fiecare dată când banii de la asigurările de sănătate nu ajung pentru nevoile pacienţilor, brăilenii muşcaţi de câini vor fi nevoiţi să scoată bani din buzunar ca să nu turbeze. Preţul unei doze de vaccin antirabic este de peste 400.000 de lei vechi, în schema de tratament fiind incluse cinci astfel de doze. Brăilenii care nu au de unde scoate două milioane de lei, au o singură speranţă: ca animalul care i-a muşcat să nu fie turbat.
