Reprezentanţii Fondului Monetar şi ai Comisiei Europene şi-au început luni vizita de două săptămâni la Bucureşti, iar prima oprire a fost la Ministerul Transporturilor unde au discutat cu ministrul Dan Şova despre situaţia CFR Marfă, dar şi despre arieratele acumulate de companiile din subordinea sa.
Însă de departe reducerea CAS cu 5 puncte procentuale este unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda discuţiilor pe care autorităţile le vor avea cu reprezentanţii FMI, ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Îndeplinirea "obiectivului zero" declarat al ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, depinde de nivelul colectărilor pe primele luni ale acestui an şi de încasările din taxa pe stâlp.
"În ce priveşte reducerea CAS, aceasta trebuie să fie o măsură cu impact bugetar neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să fie compensat din venituri suplimentare. Este posibil, de exemplu, ca o parte să fie compensată din taxa pe clădiri speciale (aşa-numita taxa pe stâlp n.n.)", au explicat pentru gândul surse guvernamentale.
Astfel, în timp ce estimările iniţiale ale Guvernului erau pentru încasări de 480 de milioane de lei din taxa pe stâlp, acum socotelile Finanţelor au ajuns la estimări de venituri din această taxă mai mari cu aproape un miliard de lei, mai exact de 1,45 miliarde de lei. Până pe 26 mai companiile au avut termen pentru declararea proprietăţilor şi plata primei rate din acest impozit.
În luna decembrie preşedintele Traian Băsescu afirma că estimarea taxei la suma de 480 milioane lei reprezintă "o mare minciună", declarând că "o aplicare rezonabilă a acestei noi taxe aduce circa două miliarde de lei în buget".
Ministrul delegat pentru Buget Liviu Voinea afirma, la începutul lunii aprilie, că din impozitul pe construcţii speciale s-ar încasa 1,5 miliarde de lei, însă în bugetul pe 2014 s-au prevăzut doar 488 de milioane de lei, deoarece FMI a considerat că statul nu poate colecta mai mult de o treime.
Ionuţ Dumitru: "Soluţiile sunt relativ simple, deşi sunt foarte greu de implementat"
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, este de părere că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va fi foarte greu de realizat dacă nu se îmbunătăţeşte colectarea încasărilor, în condiţiile în care în primul trimestru nerealizările la buget au fost de peste un miliard de lei din taxe şi impozite.
"Având în vedere că pe primele trei luni neîncasările la buget sunt de peste un miliard de lei numai din taxe şi impozite, rectificarea bugetară nu are cum să fie decât negativă, dacă nu se îmbunătăţeşte semnificativ colectarea, iar discuţia legată de CAS devine una extrem de complicată", a declarat Ionuţ Dumitru.
"Discutăm de un impact din reducerea de CAS cu 5 puncte procentuale de 2,5 miliarde lei pe şase luni, pe un an sunt cinci miliarde de lei. Sunt sume foarte mari, chiar şi pentru buget, şi nu pot fi foarte uşor obţinute", a explicat Ionuţ Dumitru, care a adăugat că "soluţiile sunt relativ simple, deşi sunt foarte greu de implementat".
În România, cota cumulată de CAS plătită de angajator este de 45%, iar colectarea este la circa 32%, din cauza muncii la negru şi a diverselor scutiri de CAS pentru anumite categorii de persoane.
Ce se mai discută cu FMI
Strategia de privatizare a unor companii de stat este un alt punct de discuţii între Guvern şi FMI. Prima companie de stat care se pregăteşte de vânzare este Electrica, un pachet majoritar de acţiuni urmând să fie listat la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de la Londra. Următorul pe listă va fi Complexul Oltenia, care ar urma să fie listat la bursă din toamna acestui an.
Misiunea FMI va analiza şi execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, perspectivele de creştere economică şi încasările la buget. Guvernul va prezenta o analiză privind reducerea temporară a TVA la anumite produse de panificaţie.
În baza acestei analize, va fi discutată oportunitatea menţinerii pe viitor a cotei de 9 la sută şi posibilitatea extinderii acesteia la alte produse alimentare.
Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, a declarat săptămâna trecută, într-o conferinţă, că economia României va reajunge în acest an la nivelul PIB din perioada pre-criză, însă recuperarea este mai lentă faţă de alte state afectate dur de criză, cu minusuri la absorbţia fondurilor UE, infrastructură, companii de stat, dar cu oportunităţi în domenii precum energie şi export.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional se află la Bucureşti, în perioada 2 - 16 iunie, pentru a treia evaluare a acordului stand-by de tip preventiv.
Membrii misiunii FMI se vor întâlni cu autorităţile, cu reprezentanţii partidelor politice, ai sindicatelor, ai asociaţiilor profesionale şi ai băncilor.
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.
Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat faţă de FMI să analizeze, în acest an, eficienţa măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9%, şi să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenţie trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor, introducând principiul destinaţiei proprietăţii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului şi gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.
Board-ul Fondului Monetar Internaţional a aprobat, pe 27 septembrie 2013, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române pentru încheierea unui nou acord de tip preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.
