Liceul de Artă "Hariclea Darclee" este unul dintre cele mai bune licee din ţară, aceasta este concluzia ce rezultă din studierea unui top al liceelor, publicat şi comentat în ziarul nostru în urmă cu două săptămâni. Concret, Liceul de Artă brăilean ocupă locul al treilea din cele 28 de licee vocaţionale de artă din ţară. Mai mult, în topul general se află pe poziţia 136 din peste 1.500 de unităţi de învăţământ. La realizarea acestui top s-au luat în considerare mediile de admitere în clasa a IX-a, mediile obţinute la bacalaureat şi numărul de premii obţinute la olimpiade, date publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei. Ca urmare, se poate trage concluzia că la Liceul de Artă vin copii bine pregătiţi din punct de vedere al cunoştinţelor generale, care reuşesc timp de patru ani să studieze foarte bine un instrument, să descifreze tainele picturii sau ale actoriei, încât obţin rezultate remarcabile la olimpiade şi note mari la bacalaureat. Se pune întrebarea cum reuşesc acest lucru, când la alte licee elevii, chiar dacă nu studiază un instrument, nu reuşesc să treacă măcar examenul de bacalaureat?
Profesorul Ioan Popescu la oră cu olimpica sa, Larisa Smaznov
"Dacă un elev este talentat şi profesorul nu se implică, copilul se pierde"
În topul liceelor vocaţionale de artă, pe primele două poziţii se află Liceul de Artă din Drobeta Turnu Severin şi Colegiul Naţional de Arte "Regina Maria" Constanţa. Din punct de vedere al dotărilor, Liceul de Artă "Hariclea Darclee" este mult sub ceea ce are, de exemplu, colegiul din Constanţa. La Brăila există o sală micuţă de spectacole, iar atelierele sunt "împărţite" chiar şi între patru profesori, dar micii artişti brăileni fac performanţă la toate specializările: muzică, arte plastice, teatru, arhitectură.
"Elevii acumulează repede noţiunile predate în clasă, iar acasă lucrează la instrument, iar noi suntem alături de ei. La muzică, la teatru, a ieşi pe scenă e ora adevărului, atunci trebuie să dea tot şi pentru asta trebuie să fie căliţi emoţional, altfel pot rata. Noi trăim odată cu ei toate aceste emoţii, uneori chiar comunicăm prin telepatie", a explicat profesorul de vioară Ioan Popescu. Pe de altă parte, profesoara de la arta actorului, Nicoleta Brânzia, spune că important este să ştii să te cobori la nivelul lor şi îi cucereşti. "Este adevărat, nu lucrăm mereu cu vârfuri, dar câştigăm când ne implicăm. Dacă un elev este talentat şi profesorul nu se implică, copilul se pierde", consideră Nicoleta Brânzia. Profesoara de flaut Marieana Chirman crede că esenţial este ca elevul să nu vină cu teamă la şcoală. "La mine nu vin cu frică, între noi nu există relaţii profesor-elev, este o relaţie de prietenie între profesor şi copil". Pentru profesorul de pian Mircea Bogatu performanţă înseamnă zeci de ore de muncă pentru profesor şi pentru elev. "Când ne pregătim pentru un concurs ne rupem din timpul nostru liber, ei dintr-al lor, ce mai există, pentru că au foarte puţin. Înainte de concursuri facem adevărate antrenamente. La celelalte discipline ei învaţă din clasă, iar acasă exersează singuri, nu împinşi de la spate. Sunt puţine cazuri în care trebuie să-i împingem de la spate, dar, da, există şi astfel de elevi. Însă faptul că studiază un instrument, chiar dacă nu fac performanţă, le asigură o cultură generală serioasă", a spus prof. Mircea Bogatu.
La orele profesoarei Marieana Chirman olimpica Ramona Vişan a învăţat fără teamă
"Copiii au o rezervă de creativitate care se dezvoltă în anumite condiţii"
Interesant este că la Liceul de Artă nici elevii cu mai puţin talent şi tragere de inimă către şcoală nu ratează, iar secretul l-a sesizat profesoara Nicoleta Brânzia: aici copiii îşi formează personalităţi puternice faţă de copiii din tradiţional. "S-au făcut studii care au demonstrat că elevii care studiază arta sunt mai dezvoltaţi intelectual. Noi trebuie să ştim să le deschidem calea. Nu trebuie să le spunem «Faceţi ca mine!». Noi trebuie să fim la curent cu toate noutăţile şi să le arătăm şi altceva, să îi învăţăm să compare, să le oferim informaţii complementare legate de stil, de perioada istorică, pentru ca elevul să înţeleagă şi să-şi aleagă singur calea", explică prof. Mircea Bogatu. Imaginaţia lor, capacitatea lor de a improviza este foarte importantă şi în teatru, artă plastică, design. "Copiii au o rezervă de creativitate care se dezvoltă în anumite condiţii, iar profesorul ajută la crearea acestor condiţii. Relaţia profesor-elev este ca aceea dintre yin şi yang, pentru că elevul nu trebuie să semene cu nimeni, el trebuie să se descopere, indiferent dacă face performanţă sau nu. Altfel am scoate serii de elevi care ar semăna cu noi", consideră şi directorul adjunct Cornelia Conon. De altfel, copilul creativ se vede încă din grădiniţă, spune prof. Elisabeta Volcu, pentru că este altfel decât ceilalţi, iar faptul că la învăţământul primar arta plastică a rămas doar un opţional este foarte rău. Se pot pierde mulţi copii.
Directorul adjunct Ionel Filip
"Ar trebui iniţiat un program pentru educarea consumatorilor de artă"
Din păcate, profesorii sunt conştienţi că elevii lor, deşi foarte buni, nu reuşesc să fie absorbiţi de piaţa de muncă românească pentru că nu există o continuitate între învăţământ şi piaţa muncii. Profesoara Marieana Chirman a fost şi ea dezamăgită când au venit copiii de la concursuri internaţionale, organizate în România, doar cu o diplomă. "Noi facem eforturi foarte mari, elevii la fel, iar societatea nu răsplăteşte aceste eforturi. Două ore de studiu pe săptămână la un instrument, cât prevede programa, este insuficient şi pentru transmiterea volumului de informaţii, dar pentru performanţă? Şi atunci lucrăm în timpul liber, la sfârşit de săptămână, iar copiii fac performanţă, dar nu au nicio satisfacţie în afară de satisfacerea unui orgoliu. Trebuie să se facă mai mult pentru ei în comunitate", spune profesoara Chirman. Pe lângă educaţia copiilor sunt educaţi şi părinţii. Nicoleta Brânzia spune că societatea câştigă mult în urma acestor licee de artă şi ar putea câştiga şi mai mult dacă autorităţile ar oferi mai mult. "Ar trebui iniţiat un program pentru educarea consumatorilor de artă. Ce facem noi ajunge prin copii la părinţi, dar comunităţii noastre îi trebuie mai mult: să ştie să asculte muzica clasică, să ştie când să aplaude, să ştie să privească o operă de artă sau să-şi aleagă cu gust un proiect pentru casă. Cererea pentru liceul nostru este mare. Suntem forţaţi de spaţiu să ne oprim, dar am putea face mai mult dacă autorităţile ne-ar înţelege şi ne-ar oferi ceea ce avem nevoie, spaţiu şi dotări. Avem un proiect de extindere care cuprinde şi o sală serioasă de spectacole, dar totul a îngheţat. Dacă nu sunt bani pentru acel proiect, poate că am putea găsi alte soluţii. Sunt unităţi de învăţământ cu mult spaţiu, care nu au elevi. Am vrea să găsim o soluţie", a spus directorul adjunct Ionel Filip.
Directorul adjunct Cornelia Conon
Chiar şi elevii mai slabi se mobilizează înainte de examene
Pe lângă rezultatele la concursurile de specialitate, elevii de la Artă se remarcă şi la olimpiadele şi concursurile de limba şi literatura română, matematică, limbi străine. De asemenea, la examenele naţionale obţin rezultate bune. "Îmbinăm în predare metodele tradiţionale cu cele moderne, pentru a fi eficienţi. La un asemenea liceu profesorul este dator să ofere mai mult decât de obicei, să se apropie în alt mod de elevi. Exigenţa noastră este undeva la mijloc", spune profesoara Gabriela Dascălu. Profesorul Radu Muşat, care predă tot limbă şi literatură, spune că nu ar da catedra de la Liceul de Artă pentru alt liceu. "Ei au altă formaţie, au personalitate, sunt altfel şi îmi sunt dragi. Aici este o altă atmosferă, noi îi înţelegem, dar în limite rezonabile, pentru că eu le spun mereu, nu am văzut artist care să nu ştie să vorbească şi să scrie corect". Elevii nu primesc foarte multe teme de pe o zi pe alta, dar chiar şi elevii mai slabi se mobilizează înainte de examene.
Neobişnuit este şi faptul că elevii acestui liceu de artă au performanţe şi la matematică. Profesorul Valentin Damian, care predă matematica, este unul dintre cei mai iubiţi din şcoală şi a reuşit să facă performanţă într-un liceu de artă. "Punând pasiune, crezând în ceea ce fac, obţin rezultate. De multe ori se plâng că nu au timp şi îi cred, dar unii chiar vor performanţă şi cu ei lucrez la alt nivel. Le dau şi teme, dar nu exagerez. Ştiu că nu mai merge cu duritatea şi încerc să îi apropii altfel şi să fiu cât mai corect în evaluarea lor", a explicat profesorul Valentin Damian. La concursul "Haimovici", de anul trecut, două eleve au ajuns la faza pe ţară şi au avut poziţii bune în clasament: Alexandra Iuga a fost a IV-a, iar Roxana Corbu a fost a XI-a. Cu ele profesorul Damian lucra la nivel de mate-info.
