Curtea Constituţională a României va judeca pe 6 mai contestaţia PNL privind hotărârea Senatului referitoare la rezultatul votului exprimat în urma cererii DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan Şova, relatează Agerpres.
Viceliderul grupului PNL din Senat, Tudor Barbu, a afirmat, înainte de depunerea contestaţiei, că este vorba de un „caz unic în istoria post-decembristă", fiindcă, în cazul Şova, Regulamentul Senatului a fost utilizat de Putere ca un „subterfugiu" pentru a evita prevederile constituţionale.
Liberalul a explicat că articolele 1, 72 şi respectiv 76 din Constituţie stabilesc cadrul legal referitor la încuviinţarea cererilor de reţinere şi arestare preventivă cu privire la parlamentari. „Articolul 1 din Constituţie spune că această cărticică este sfântă. Nu poţi face lege într-o ţară care se respectă fără să ţii cont de Constituţia acelei ţări. Articolul 72 din Constituţie, la paragraful doi, spune că senatorii şi deputaţii pot fi reţinuţi, percheziţionaţi şi arestaţi doar cu încuviinţarea Camerei din care fac parte. Al treilea lucru pe care îl invocăm din Constituţia României este articolul 76, paragraf doi, unde se spune că legile şi hotărârile date prin vot de Senat şi de Camera Deputaţilor se fac cu majoritatea parlamentarilor prezenţi - senatori sau deputaţi", a explicat acesta.
Un alt argument adus în discuţie de liberali în contestarea adresată CCR vizează, potrivit lui Barbu, faptul că Senatul nu constată, ci hotărăşte. „Hotărârea, atenţie, spune că noi constatăm. Senatul României nu constată niciodată. Senatul României hotărăşte. Hotărârea (privind cazul Şova - n.r.) spune că noi, senatorii, constatăm că s-au întrunit sau nu s-au întrunit nişte criterii. Nu. Senatul nu constată decât în momentul în care este vorba despre încetarea mandatului unui senator. În rest, senatorii hotărăsc. Ori această Hotărâre spune că noi constatăm, ceea ce este un motiv nu doar de contestare la CCR, ci un motiv de îngrijorare în ce priveşte respectul domnului Tăriceanu şi al celor din PSD care îl susţin faţă de Constituţie şi electorat", a mai declarat Barbu.
Şi Tăriceanu ajunge la DNA
Sesizarea depusă de liderul PMP Eugen Tomac, în care reclamă modul în care a reacţionat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în urma votului Parlamentului în cazul lui Dan Şova, a fost trimisă de PICCJ la DNA, după ce Parchetul de pe lângă instanţa supremă şi-a declinat competenţa. Oficiali din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au precizat că declinarea competenţei a avut loc ca urmare a faptului că la DNA deja există un dosar în care sunt verificate faptele reclamate.
În sesizare, PMP a invocat încălcarea articolului 176 din Constituţie la votul în privinţa cererii justiţiei de arestare preventivă a Dan Şova. „Nu se poate ca în cazul doamnei Andronescu, senator de altfel, în cazul doamnei Udrea, în cazul domnului senator Mihăilescu să fie aplicată prevederea din Constituţie, iar în cazul fostului ministru al Marilor Proiecte şi prieten de nădejde al premierului Călin Popescu Tăriceanu să nu ţină cont de ceea ce prevede foarte clar Constituţia", a declarat preşedintele PMP, Eugen Tomac. El a spus că nu se poate obstrucţiona justiţia, îngrădindu-i libertatea de a desfăşura activitatea, prin votul parlamentarilor împotriva cererii DNA.
Cum să dai justiţiei cu tifla
Reamintim că, în 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni «pentru», 67 «împotrivă», iar cinci voturi au fost anulate. Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului „cu votul secret al majorităţii membrilor săi", deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului „se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră". Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.
Curtea Constituţională a decis, în 8 aprilie, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.
