Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul este ultima mare sărbătoare creştină din anul bisericesc (pe 1 septembrie începe un nou an bisericesc). Ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul este zi de post; postim în aceasta zi, pe de o parte, ca să nu ne asemănam cu Irod care, din pricina ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi, drept răsplată, i-a oferit capul Sfântului, iar pe de altă parte ca să ne asemănăm cu viaţa înfrânată a proorocului.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era din seminţia lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan a fost cu şase luni înaintea Naşterii Domnului Iisus, fiind vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia, când slujea la templu. Pentru că nu a dat crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia a rămas mut până la punerea numelui fiului său. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea Lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii ca Mesia şi Fiul al Lui Dumnezeu.
Din Sfânta Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naştere, i-a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul la cererea Irodiadei. Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. Urându-l de moarte pe profet, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica sa, care dansase provocator şi plăcuse oaspeţilor, îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului, drept răsplată.
Capul Sfântului Ioan a avut, potrivit tradiţiei, o istorie aparte. A fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a doua aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai. Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul lui Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, pe muntele Eleonului, într-un vas de lut.
