* manifestarea cu tradiție de zeci de ani la Brăila continuă să atragă numeroși fermieri din toată țara
Este de apreciat reluarea tradiției organizării de către Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila, în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR), a Târgului Național AgriCultura (noua denumire). S-a ajuns, așadar, la a XXIV-a ediție, prima având loc în anii '90, pe un teren din apropierea fostei Căpitănii a Portului. S-a început atunci cu câteva zeci de chioșcuri metalice, iar în timp s-a ajuns la binecunoscutele TNA-uri, de la Sala Polivalentă. Unde era puhoi de lume și firme expozante, cu mașini agricole, produse agroalimentare, zootehnie, cercetare, semințe etc. Deci, tot ce ține de prezentarea și dezvoltarea agriculturii la nivel de județ și țară, cu oferte și oportunități de afaceri, dar și vânzări pe loc de mașini agricole, instalații de prelucrat cereale sau din industria alimentară.
Dar să revenim la ce s-a întâmplat zilele trecute, în perioada 30 septembrie - 3 octombrie, la Târgul AgriCultura din parcarea mall-ului de la Vărsătura, unde autoritățile locale și județene au venit in corpore, împreună cu Mihai Daraban (președintele Camerei de Comerț a României), Ștefan Fusea (președintele CCIA Brăila), Traian Cișmaș (directorul DADR Brăila), iar de la Senat George Scarlat (gălățean și președinte al Comisiei de Agricultură). De la Ministerul Agriculturii nu a venit nimeni, însă târgul a suscitat aprecieri și comentarii dintre cele mai diverse. De exemplu, la capitolul noutăți și chiar premiere este vorba, bunăoară, de un minisector pentru zootehnie, cu animale ale unor fermieri din Silistraru și Chiscani, care au prezentat cele mai bune rase de ovine (berbeci), cu destinații diferite și provenind de la celebra stațiune de profil din Palas Constanța (bovinele au fost din Gropeni și Lacu Sărat). O mare surpriză au constituit-o diversele tipuri de drone și roboți care fac determinări de precizie și pe mari suprafețe privind starea de vegetație și sănătate a culturilor; buncărele pentru transport cu o capacitate de 30 metri cubi; agregatele termice și electrice pentru irigat; două chioșcuri cu vânzare de carte, inclusiv cu tematică agricolă (unul aparținând Muzeului de Istorie “Carol I”, iar celălat editurii “Torent”). Au reținut atenția conferințele organizate de LAPAR – APA Brăila, AFIR București și Agrosmart Cluster, iar despre cercetarea agricolă a venit cu argumente prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, iar acum președintele ASAS “Gheorghe Ionescu Sisești”. De asemenea, s-au acordat diplome de participare, o formație de dansuri a animat atmosfera și o bună impresie au făcut-o diverse stațiuni de cercetare agricolă și legumicolă din județele Bacău și Constanța, prezente cu pliante, broșuri etc. Interesant și standul destinat pisciculturii, și anume al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură din Galați. Și ce piscicultură, a avut Brăila… La capitolul “surprize” să adăugăm și standul cu unelte și ambarcațiuni de pescuit, dar și “Ceaunul cu bunătăți”.
Elemente de atracție dar și... lipsuri
Iar acum să trecem la diversele opinii exprimate de unii vizitatori: „Păcat că a lipsit un catalog al firmelor expozante, iar noi, fermierii, nu am putut veni în număr mare și să vizităm pe îndelete târgul deoarece ne aflăm în plină campanie agricolă. Și, uitați, suntem mereu sunați despre problemele apărute în teren. Gata, am plecat!”, ne-a spus, pe fugă, un agricultor brăilean. Iar un vechi fermier și-a adus aminte de celebra Zi a Recoltei, din toamna lui 1989: “A participat atunci Ceaușescu, însă altceva vreau să spun. Și anume, că atunci toată organizarea a avut loc pe fostul stadion de atletism și platforma betonată din fața stadionului de fotbal, iar înainte de 1990 cele două alei din Parcul Monument care duc la stadion erau periodic destinate unor expoziții privind dezvoltarea economiei, inclusiv agricultura, din județul Brăila. Și mai e ceva: la Polivalentă au avut loc “n” expoziții pe diverse teme (ex.materiale de construcții). Ceea ce ne-ar putea îndemna ca la Brăila să fie un spațiu expozițional permanent (cu dotări și construcții adecvate), organizat la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. La așa ceva s-ar fi pretat clădirea fostului supermarket PIC, dar cum aceasta are alte destinații…”
Aminteam de pliante și reviste: au lipsit cele din presa centrală de profil, iar de la “ai noștri”, nimic ! Nici măcar ceva tras la Xerox. În schimb, Direcția Agricolă, Stațiunea de Cercetare și AlDahra au avut doar standuri – foarte atractive - cu legume, fructe, semințe și cereale. Un alt semn de întrebare l-a ridicat lipsa unor standuri ce puteau fi cartea de vizită a Brăilei. De exemplu, ITCSMS, care produce peste 60% din necesarul de semințe pentru agricultură al României! La fel, ANIF ar fi demonstrat de ce suntem primii la irigat pe țară.
Alte aspecte: cineva a vrut să cumpere un încărcător/aruncător până la o înălțime de 10 metri, necesar la magaziile cu cereale, însă i s-a răspuns că așa ceva nu este de vânzare la târg, fiind nevoie de o comandă specială… Unii vizitatori s-au mirat de prezența autoturismelor la un târg agricol, dar și de inexistența unor chioșcuri cu vânzare de produse agricole locale. Bine că la cele “bio” a fost un apicultor, însă nimeni din Gulianca nu a venit cu celebra brânză de aici. Cineva și-a fi dorit o ministație meteo, dar n-a avut succes. Și exemplele pot continua.
