Virusul West Nile, răspândit de ţânţari, a ajuns şi în România. Printre judeţele afectate se numără Alba, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Mureş, Sibiu şi Teleorman, dar şi municipiul Bucureşti. Ministerul Sănătăţii avertizează toate spitalele din România să ia măsuri de prevenire împotriva înţepăturilor de ţânţari. Două persoane au murit în urma infectării cu acest virus, numărul total al cazurilor confirmate fiind până în prezent de 7. La Brăila au existat două suspiciuni, dar ambele au fost infirmate de către Institutul Cantacuzino.
După o vară în care ţânţarii le-au făcut viaţa un chin brăilenilor dornici să se răcorească în serile caniculare pe faleza Dunării sau în Parcul Monument, iată că acum disconfortul creat de micile insecte a devenit un real pericol. Virusul West Nile, care provoacă meningită şi este răspândit de ţânţari, a ajuns în mai multe localităţi din ţară, printre care şi în vecinătatea Brăilei, mai exact la Galaţi. În ultima perioadă, doi brăileni s-au prezentat la medic acuzând simptome compatibile cu infecţia West Nile. Principalele manifestări ale bolii sunt durerile de cap, febra mare, înţepenirea gâtului, greaţă şi vărsături, convulsii, epuizare musculară, ameţeală, frisoane şi chiar paralizie. Bolnavul prezintă, de asemenea, fotofobie (nu suportă lumina) şi are tendinţa de a sta cu genunchii îndoiţi şi cu capul nemişcat. În şase-şapte ore de la instalarea primelor simptome, bolnavul nu-şi va mai putea mişca gâtul şi capul. Meningita West Nile este o boală infecţioasă gravă cauzată de pătrunderea virusului West Nile în zona meningelui, membrana care "îmbracă" creierul, şi a lichidului cefalorahidian. Se transmite prin intermediul ţânţarilor, nu de la om la om, şi apare de obicei la 3-14 zile de la contactul cu virusul.
Pacienţii suspecţi de infectare cu virusul West- Nile au fost internaţi în Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Brăila, unde le-au fost recoltate probe biologice care au fost trimise pentru analiză la Institutul Cantacuzino din Bucureşti. "Probele biologice care se recoltează sunt cele de sânge şi lichid cefalorahidian. Ambele suspiciuni au fost infirmate de către Institutul Cantacuzino", ne-a precizat dr. Andreia Gavrilescu, şef Serviciu Supraveghere/Control Boli Transmisibile din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Brăila.
În acest context, medicii recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să utilizeze substanţe chimice împotriva ţânţarilor, să împiedice pătrunderea insectelor în casă, prin utilizarea mijloacelor mecanice (plase montate la ferestre) sau a substanţelor chimice, să asigure desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, să îndepărteze recipientele de apă stătută. Specialiştii arată că este obligatorie prezentarea de urgenţă la medic pentru orice simptom de boală, respectiv febră, dureri intense de cap, vărsături, dureri articulare sau musculare. Boala tinde să afecteze mai degrabă copiii sub 5 ani şi bătrânii de peste 50 de ani, care au o rezistenţă mai scăzută la virus.
Dezinsecţie de 2 miliarde lei vechi
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Brăila a trimis o recomandare către Direcţia de Administrare şi Gospodărire Locală (DAGL) din cadrul Primăriei Brăila, pe data de 20 august, în vederea reluării acţiunilor de dezinsecţie. Dan Apostol, directorul DAGL, ne-a declarat ieri că acţiunile de dezinsecţie au fost programate pentru începutul săptămânii viitoare sau chiar mai devreme, în funcţie şi de condiţiile meteorologice. "S-au făcut acţiuni de dezinsecţie şi o să mai facem. Oricum, gradul de infestare la Brăila nu este aşa mare. Am desfăşurat acţiuni de dezinsecţie şi de Zilele Brăilei, şi la Serbările Timişoreana. Acum avem programată o nouă acţiune la începutul săptămânii viitoare sau chiar în acest weekend, dacă vremea ne va permite. Dacă plouă, degeaba împrăştiem substanţele împotriva ţânţarilor, nu vor avea niciun efect", ne-a precizat Dan Apostol. O primă dezinsecţie la sol a avut loc în luna mai, împotriva larvelor de ţânţari, apoi împotriva insectelor adulte, în luna iunie, după care împrăştierea substanţelor s-a făcut din avion. Zonele în care s-a acţionat cu precădere au fost faleza Dunării, Parcul Monument şi staţiunea Lacu Sărat. Potrivit estimării făcute de către directorul DAGL Brăila, suma cheltuită în această vară cu dezinsecţiile se ridică la circa 2 miliarde lei vechi. O altă măsură pe care Ministerul Sănătăţii o recomandă pentru prevenirea răspândirii virusului West Nile se referă la desecarea băltirilor de apă. "Trebuie să secăm mlaştinile, băltirile de apă care se formează, mai ales în zona pădurilor. Operatorii din aceste zone vor intra şi vor curăţa terenul, apoi vom face dezinsecţia", a adăugat Dan Apostol.
MS cere măsuri suplimentare pentru supravegherea virusului
Ministerul Sănătăţii a solicitat convocarea de urgenţă a comisiei de epidemiologie pentru elaborarea unor măsuri suplimentare privind organizarea supravegherii la nivelul tuturor eşaloanelor de asistenţă medicală a tuturor situaţiilor de risc şi a cazurilor de boală compatibile cu infecţia West Nile. În urma analizelor efectuate, Institutul Cantacuzino a confirmat existenţa unor cazuri de infectare cu virusul West Nile pe teritoriul României. Acestea au apărut în contextul epidemiologic existent în luna august într-o serie de ţări apropiate de România. Cazuri au fost semnalate în Grecia, Rusia (zona Mării Negre), precum şi alte ţări din Europa.
Ministerul Sănătăţii a solicitat din partea sistemului naţional de supraveghere epidemiologică intensificarea unor activităţi de depistare, diagnostic şi diminuare a riscului pentru apariţia unor cazuri în România. Au fost investigate peste 80 de cazuri de îmbolnăviri compatibile cu infecţia West Nile. În ultima săptămână au fost identificate 7 cazuri confirmate de infecţie, sunt în curs de confirmare 2 cazuri probabile, respectiv 1 caz în curs de evaluare clinică. Judeţele în care s-au înregistrat aceste cazuri sunt: Alba , Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Mureş, Sibiu şi Teleorman. Toate cazurile înregistrate au fost numai la adulţi peste vârsta de 30 de ani, din care 2 s-au soldat cu deces datorită terenului biologic prin vârstă (de 75 şi 79 de ani), respectiv, boli cronice de fond preexistente.
Ministerul Sănătăţii (MS) va intensifica activitatea de supraveghere pe baza metodologiei de prevenire a infecţiei West Nile, implementate încă din anul 2008 pe baza reglementărilor din Comunitatea Europeană şi metodologia ECDC. Totodată, vor fi atenţionaţi medicii de familie, în special în zonele unde s-au înregistrat cazuri de infectare cu virusul, pentru abordarea complexă, după caz, trimiterea la secţia de boli infecţioase a tuturor cazurilor de stare febrilă fără o cauză clară elucidată. De asemenea, vor fi luate măsuri pentru internarea şi îngrijirea corectă a tuturor cazurilor suspecte sau compatibile cu diagnosticul de West Nile la nivelul secţiilor/spitalelor de boli infecţioase şi se va intensifica colaborarea direcţiilor de sănătate publică cu prefecturile şi administraţiile publice locale pentru realizarea măsurilor nespecifice de prevenire, printre care cele de dezinsecţie.
Ministerul Sănătăţii subliniază că toate aceste cazuri depistate şi înregistrate în România sunt cazuri sporadice şi, în momentul de faţă, nu comportă riscul unei epidemii de amploare. De asemenea, sunt asigurate toate cele necesare pentru supraveghere, precum şi, în caz de îmbolnăvire, de îngrijire medicală adecvată.
