Si metodele de "ocolire" a bugetului nu se opresc aici, pentru ca si prin evaziune fiscala se incearca pacalirea statului. Numai anul trecut, cinci contribuabili au tras teapa de 4 milioane de lei, adica aproximativ 1 milion de euro. Insumate la nivelul unui intreg an, sumele sunt consistente, iar activitatea de control reuseste in mica masura sa scoata la suprafata economia subterana. Aceasta pentru ca tentatia contribuabililor de a eluda este foarte mare, mai ales in perioada de criza economica. Si cum sa se comporte altfel, daca una dintre masurile anticriza anuntate de Guvern vizeaza cresterea procentului de impunere la fondul pentru CAS?
Munca la negru, o plaga in economia romaneasca
Combaterea cazurilor de munca la negru a fost si constituie una dintre principalele directii pe care inspectorii de munca le urmaresc in cadrul actiunilor de control efectuate in randul agentilor economici. Lunar, sute de firme trec prin acest filtru, iar anual se ajunge la aproximativ 2.000 de unitati verificate. De exemplu, pe parcursul anului trecut au fost verificate 2.027 unitati comerciale, ocazie cu care au fost descoperiti 140 de angajatori care foloseau fara forme legale munca a 226 persoane. In mod evident, prima masura dispusa de inspectorii de munca a fost incadrarea cu forme legale a celor 226 persoane, dupa care angajatorii au fost amendati cu peste 340.000 lei. Cele mai multe cazuri au fost inregistrate in sectorul confectii textile, comert, constructii, constructii sau alimentatie publica.
Pornind de la realitatea ca pentru a acorda un salariu net de 500 lei, venitul brut lunar ar trebui sa fie de 648 de lei, rezulta ca numai suma datorata de muncitor bugetului de stat consolidat se ridica la 148 lei lunar, la care se adauga alti 173 lei, contributia angajatorului pentru acelasi salariu. Astfel, in total, statul este pagubit cu 320 de lei lunar pentru fiecare persoana care munceste la negru, iar intr-un an, circa 900 de euro. Daca luam un caz ipotetic in care cele 226 de persoane ar fi muncit doar jumatate de an fara forme legale, rezulta o pierdere la buget de peste 100.000 euro. Este greu de crezut ca numai cei 140 de angajatori prinsi lucrau cu muncitori la negru sau ca numai cele 226 de persoane nu aveau formele legale de angajare, ceea ce conduce la concluzia ca suma calculata anterior poate fi considerata o minima anuala.
In plus fata de munca la negru, mai apare un fenomen greu de dovedit, dar despre a carui existenta inspectorii de munca au cunostinta si cauta dovezi la fiecare control. Este vorba despre o intelegere dintre salariat si angajator, in care primul accepta incadrarea pe un salariu mult mai mic, iar in realitate primeste mai multi bani. O contabilizare a sumelor ce nu intra in sectorul fiscalizarii este dificil de efectuat, dar estimari in acest sens indica faptul ca ar fi, totusi, vorba despre sume de ordinul a sute de mii de euro anual.
1 milion de euro numai din evaziune fiscala
O estimare recenta a noului Guvern legata de cuantumul sumelor care anul trecut au ocolit bugetul de stat consolidat din cauza muncii la negru si a evaziunii fiscale indica o cifra ametitoare: 58 miliarde de lei, adica 11,3% din PIB. Pentru evaziunea fiscala, la nivel national, suma calculata se ridica la peste 28 miliarde lei. In plan local, un raport de activitate pe 2008 al Directiei Generale a Finantelor Publice Braila indica faptul ca diferentele suplimentare atrase la bugetul consolidat in urma controalelor efectuate se cifreaza la 35,355 milioane lei. Dintre cele 596 de controale efectuate anul trecut, 266 au fost inopinate si s-au axat pe combaterea evaziunii fiscale, ocazie cu care au fost aplicate 335 sanctiuni contraventionale in valoare totala de 900.000 lei. In final, urmare a inspectiilor realizate, la cinci contribuabili s-au constatat "aspecte, deficiente si incalcari ale legislatiei fiscale ce puteau intruni elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale". Cuantumul prejudiciului calculat de inspectorii de la Finante a fost de 4,05 milioane lei. Pentru cele cinci unitati unde dovezile de evaziune fiscala au fost evidente si pentru recuperarea celor 4 milioane de lei, au fost sesizate si organele de urmarire penala, iar DGFP s-a constituit parte civila in procese.
Pentru a depista in continuare astfel de cazuri, inspectorii autoritatii fiscale isi indreapta programul de control spre domeniile cu risc ridicat de evaziune fiscala si cuprind in acesta contribuabilii cu datorii la buget sau care inregistreaza 3 ani consecutiv pierdere fiscala. In plus, o alta tinta sunt firmele care, desi inregistreaza sume mari de TVA de rambursat, nu solicita restituirea de la buget, avand in amonte operatiuni economice nereale.
Asadar, chiar daca Braila nu are o contributie determinanta la cei 11,3% din PIB, economia subterana distorsioneaza mediul local de afaceri cu efecte grave asupra agentilor economici din piata, care si asa sunt puternic gripati de criza economica.
Pe timp de criza
Contribuabilii sunt mult mai tentati sa traga in piept statul
Directorul executiv adjunct al DGFP Braila, Catalin Picus, a explicat ca majoritatea debitelor suplimentare calculate de inspectori in 2008 au fost stabilite la contribuabilii care desfasoara, in principal, activitati in domenii catalogate ca fiind cu un grad de risc ridicat de evaziune fiscala cum ar fi constructii, comert cu cereale ori comert cu deseuri. "De altfel, aceste activitati caracterizeaza semnificativ judetul Braila. Din analiza datelor prezentate comparativ cu anii precedenti se inregistreaza o crestere semnificativa a diferentelor de venituri bugetare stabilite de inspectia fiscala, dar, asa cum am aratat, aria de raspandire este concentrata in activitatile enumerate. Reducerea fenomenului de evaziune fiscala este un deziderat al autoritatilor fiscale ce conduce la un mediu de afaceri stabil si sanatos, fara distorsiuni in mecanismul pietei. Aceasta cu atat mai mult in perioada de criza economica, in care tentatia agentilor economici de gasire a instrumentelor de fraudare a bugetului de stat consolidat este foarte mare", a mai spus Picus.
