Peste 900 de firme au capitulat de la începutul anului, doborâte de criză dar şi de impozitul forfetar obligatoriu chiar şi pentru unităţile aflate pe pierdere. Valoarea capitalurilor sociale ale acestor firme se ridică la aproape 34 milioane de lei (8 milioane euro), adică de 3 ori mai mare decât în întregul an 2008. Cei mai mulţi patroni au ales să tragă pe dreapta prin suspendarea activităţii sau dizolvarea voluntară după ce au văzut cum sute de "colegi" de suferinţă au intrat în faliment. Mulţi însă au speculat oportunitatea cu transformarea în PFA pentru a intra într-un regim fiscal un pic mai lejer decât în cazul societăţilor comerciale. Dovada: numărul înmatriculărilor de SC este în scădere, în timp ce creşte constant ritmul de înfiinţare de PFA-uri. Pe fondul anunţului privind tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, analiştii estimează o scădere a consumului cu efecte directe şi dezastruoase în mediul de afaceri local, şi aşa şubrezit de încercările din ultimii ani.
Lunar, peste 200 de firme au anunţat intrarea în copals
Potrivit datelor prezentate de Oficiul Registrului Comerţului (ORC) Brăila, în primele 4 luni ale acestui an peste 900 de firme au formulat menţiuni cu privire la dizolvare voluntară, întreruperi temporare de activitate, insolvenţă şi faliment, comparativ cu aproape 550 înregistrate în perioada similară a lui 2009. Mult mai evident devine fenomenul dacă raportarea se face la situaţia aferentă anului 2008 întrucât pe întregul an au fost înregistrate doar 830 de capitulări. Aceeaşi discrepanţă se observă şi când raportarea ia în calcul valoarea capitalurilor sociale ale firmelor care au capitulat, întrucât comparaţia cu întreg anul 2008 arată o creştere de 3 ori în doar 4 luni din anul curent. În cifre, situaţia se prezintă astfel: 33,8 milioane lei în intervalul ianuarie-martie 2010 faţă de doar aproape 10 milioane în intervalul ianuarie - decembrie 2008.
Revenind la situaţia din acest an, cele mai multe firme au anunţat suspendarea activităţii - 334 unităţi, în timp ce alte 169 au intrat în faliment, iar 180 în radiere voluntară. Dacă discutăm în valori de capital, se poate observa că cele mai mari sume sunt pentru firmele care au intrat în insolvenţă (fază incipientă a falimentului) - 15,84 milioane lei, dar şi pentru radierile voluntare, încă 15,23 milioane lei.
Ca domenii puternic afectate se poate observa că serviciile şi comerţul au cea mai mare incidenţă de astfel de cazuri, dar şi producţia industrială, construcţiile şi agricultura.
Înregistrările de noi firme - în declin
În aceleaşi culori sumbre se prezintă şi situaţia privind "intrările" de noi actori în piaţa antreprenorială locală. De exemplu, în perioada de analiză s-au înfiinţat 648 de noi unităţi, mai mult de jumătate fiind PFA-uri sau Întreprinderi Individuale, faţă de 771 de înregistrări noi în ianuarie - aprilie 2008, când nici nu se auzise de criză. Involuţia se accentuează dacă intrăm în sfera valorică a capitalurilor sociale ale unităţilor nou înfiinţate. Astfel, cele 648 de unităţi intrate de la începutul anului au adus în piaţă capitaluri de 197.250 lei, faţă de 2,51 milioane în aceeaşi perioadă din 2008. Cu alte cuvinte, s-a redus de 12 ori valoarea investiţiilor iniţiale în capitalul social al unităţilor. Şi dacă tot aminteam despre creşterea înregistrărilor de noi PFA-uri, statistica ONRC Brăila arată că de la începutul anului au fost înregistrate 433 de noi intrări, faţă de 359 unităţi în 2009 sau 322 pentru 2008. O evoluţie inversă se observă la înregistrarea de societăţi comerciale: 205 firme în 2010, 251 firme în 2009 şi 413 în 2008, cu menţiunea că linia se menţine şi din punct de vedere al valorilor de capital. Una peste alta, la acest moment în evidenţa ONRC Brăila apar 16.719 unităţi din care 4.196 sunt de tip PF, PFA sau ÎI (întreprinderi individuale), 992 de tip AF (asociaţii familiale) sau ÎF (întreprinderi familiale), 11.473 societăţi comerciale şi 4 regii autonome.
Şi veniturile la bugetul de stat au scăzut foarte mult
Aşa cum se prezintă statisticile Finanţelor locale, veniturile colectate de la începutul anului către bugetul general consolidat de la contribuabilii locali sunt în cădere liberă. De exemplu, pentru prima parte a anului, comparativ cu 2009, se observă o scădere a veniturilor colectate cu peste 40 milioane de lei, adică aproape 10 milioane de euro. Ca termen de comparaţie suplimentar, în primele 4 luni ale anului trecut se colectaseră cu 43 milioane de lei mai mult decât în 2008. Din aceste date, coroborate cu cele prezentate anterior, se desprinde un tablou conturat în linii sumbre: mediul de afaceri local, de unde se strânge grosul taxelor şi impozitelor care alimentează bugetul general consolidat, se resimte puternic în al doilea an de criză. Dacă discutăm în procente este vorba despre o comprimare cu peste 13%. Ca o dovadă în plus, o detaliere privind capitolele bugetare arată că problemele cele mai mari privind colectarea apar pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit, TVA şi accize, unde veniturile sunt în scădere cu aproximativ 19 milioane de lei faţă de anul trecut. Cea mai grea perioadă pentru finanţişti a fost primul trimestru, adică perioada ianuarie - martie, când, în medie, s-au colectat venituri cu circa 18 procente mai mici, iar luna cea mai dificilă a fost chiar Mărţişor, când în cifre absolute veniturile s-au diminuat cu peste 18 milioane de lei.
"Din fericire, economia locală nu a cunoscut o dezvoltare monoindustrială"
Preşedintele executiv al Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila, Ioan Chiriacescu, este de părere că, de fapt, întreprinzătorii vor să scape de fiscalitatea ridicată aplicabilă în cazul persoanelor juridice. De asemenea, a punctat că ar fi de aşteptat o creştere a numărului de cazuri de insolvenţă şi faliment.
"Se poate observa foarte clar faptul că motivele care au generat această evoluţie sunt, pe de o parte criza, dar mai ales aplicarea impozitului forfetar. Practic, întreprinzătorii au preferat să nu ajungă la lichidarea firmei ci să treacă în partea cealaltă în sfera persoanelor fizice, cu precădere întreprinderi individuale. În acest sector, fiscalitatea este mult mai blândă comparativ cu societăţile comerciale. Din fericire, economia locală nu a cunoscut o dezvoltare monoindustrială, aşa cum este cazul altor judeţe, unde căderea celui mai mare întreprinzător atrage după sine prăbuşirea întregii pieţe", a spus Chiriacescu. De asemenea, sursa citată a adăugat că în contextul globalizării, vom asista la relocarea unor întregi ramuri economice către zone unde costurile de producţie sunt mai mici. La rândul său, Mircea Doagă, comentator economic la cotidianul "Financiarul", a punctat că vin vremuri şi mai grele: "Aceasta este şi tendinţa la nivel naţional, iar Brăila nu putea ieşi din acest tipar. Era clar că numărul de PFA-uri urma să crească pentru că foarte mulţi afacerişti au trecut la un regim fiscal mai avantajos oferit de un PFA. Totuşi, este de aşteptat ca situaţia să se complice întrucât Guvernul a anunţat intenţia de a colecta contribuţii la fondurile speciale şi în cazul PFA-urilor, context în care cei care au ales forma de organizare de tip PFA vor pierde acel avantaj fiscal pe care mizau".
Economia judeţului în statistici
Iată valorile pentru câţiva dintre indicatorii importanţi raportaţi de către Direcţia Generală de Statistică Brăila:
- investiţiile realizate în trimestrul I 2010 au însumat 13,3 milioane lei, din care 54,1% reprezintă lucrări de construcţii montaj, 39,9% utilaje cu şi fără montaj şi mijloace de transport şi 6% alte investiţii.
- în activitatea de comerţ internaţional, potrivit datelor înregistrate de operatorii economici care au realizat exporturi/importuri de bunuri în luna ianuarie 2010, exporturile de mărfuri au înregistrat 10,14 milioane euro, devansând importurile cu 3,9 milioane euro
- efectivul de salariaţi estimat la sfârşitul lunii martie 2010 era de 72.100 persoane, mai puţin cu 400 persoane faţă de luna precedentă.
- câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna martie 2010 a fost de 1.498 lei, iar cel net de 1.097 lei.
