* au fost trei mitinguri care s-au desfășurat simultan, vineri, începând cu ora 12.00: în municipiu, la Prefectură, și în județ, la Viziru și Ianca * la protestele din județ, agricultorii au venit cu utilaje agricole * o coloană formată din circa 70 de tractoare a circulat cu viteză redusă între Viziru și Lanurile * protestatarii sunt nemulțumiți de dezechilibrele provocate în piață de cantitățile masive de cereale aduse din Ucraina, din cauza cărora fermierii locali sunt obligați să își vândă recoltele la prețuri mici, mult sub costurile de producție
Sute de fermieri brăileni au participat, vineri, începând cu ora 12.00, la protestele organizate simultan, în trei locuri diferite, de Asociația Producătorilor Agricoli Brăila, în calitate de membru afiliat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare. Fermierii nemulțumiți de dezechilibrele apărute în piața locală din cauza tranzitului masiv de cereale din Ucraina au protestat în municipiu, pe platoul din fața Prefecturii, la Ianca, în intersecția DN 2B cu DJ 211, respectiv la Viziru, în intersecția DE 584 cu DJ 211A. La Prefectură s-a venit cu pancarte și s-au scandat lozinci, iar trei reprezentanți ai protestarilor, printre care și Vasile Datcu, fost președinte APA Brăila, au purtat o discuție cu subprefectul Loredana Badiu, căreia i-au transmis oficial revendicările fermierilor, pentru ca aceasta să le transmită, la rândul său, către Guvernul de la București, al cărei reprezent este în teritoriu. De menționat că prefectul Iulian Timofei este momentan în concediu medical.
“Măsuri discriminatorii şi nerespectarea regulilor stabilite”
În esenţă, aceasta a fost concluzia reieşită din discuţiile avute de reporterul nostru cu câţiva participanţi la manifestarea din faţa Prefecturii. Inginerul Vasile Datcu, personalitate binecunoscută în mediul public al Brăilei, fost vicepreşedinte pe ţară al Ligii Asociațiilor Producătorilo Agricoli din România (LAPAR) şi până de curând preşedintele APA Brăila, ne-a declarat: “Nu este deloc în regulă ca odată stabilite culoarele de tranzitare a România, prin care grânele Ucrainei să ajungă în ţările sărace, să se ajungă ca puhoiul lor de grâu să ne inunde ţara. Blocând astfel depozitele fermierilor şi comercianţilor români, ajunşi, pe nedrept şi discriminatoriu, să-şi vândă roadele muncii pe nimic. Aşa se întâmplă când regulile convenite se schimbă în timpul jocului, iar de acest lucru profită şi unii procesatori, smasarii de cereale şi nu numai”. La rândul său, inginerul Marian Mardale, fermier la Gabrielescu – Bordei Verde, cu o activitate anterioară la Stațiunea de Cercetări Agricole Brăila, și-a exprimat nemulțumirea față de activitatea slabă a guvernanților români, în ceea ce privește reprezentarea intereselor agricultorilor autohtoni în fața oficialilor Uniunii Europene. “Noi, fermierii brăileni şi români, simţim că nu suntem reprezentaţi la UE aşa cum trebuie. Ar trebui să ni se susţină mai cu fermitate cauza faţă de ceea ce se întâmplă acum în Europa, de când cu războiul din Ucraina”.
Și inginerul Gheorghe Gradeschi, fermier în zona Lacu Sărat și-a exprimat frustrarea față de situația cauzată de importul masiv de cereale ucrainene: “Lucrez 450 hectare de teren, le dau oamenilor 1.250 kg grâu pe hecatar şi le achit 16% din impozit. Nu avem nimic cu Ucraina, dar cei care ne conduc acceptă plecaţi orice ni se impune de afară şi ne-au lăsat la cheremul celor aflaţi în război. Preţurile de dumping ale ucrainienilor, calitatea îndoielnică a grâului, chimicalele din ele şi utilizarea ceea ce nouă ni se interzice (produsele modificate genetic), deja ne-au îngenuncheat. Am ajuns aici şi din cauza noastră, care ar trebui să fim mereu uniţi şi fermi în protejarea drepturilor fireşti ce ni se cuvin. Altfel, o să ne plângem mai rău soarta”.
Proteste cu zeci de utilaje agricole, la Viziru și Ianca
În timp ce protestatarii adunați în fața Prefecturii își scandau nemulțumirile, pentru a fi auziți de reprezentanții Guvernului în teritoriu, fermierii care s-au adunat la Viziru și la Ianca au venit cu zeci de utilaje agricole pe care le-au înșiruit de-a lungul carosabilului, fapt ce a perturbat într-o oarecare măsură traficul rutier. La Ianca, după cum au anunțat organizatorii, utilajele au fost staționate dinspre Oprișenești, de la intersecția DN 2B cu DJ 211, până la piciorul podului peste calea ferată de la intrarea în Ianca. De asemenea, au fost utilaje staționate pe un sens de mers și pe DJ 211, de la intersecția cu DN 2B spre localitatea Bordei Verde.
La Viziru, după ce s-au adunat în intersecția DE 584 cu DJ 211A (drumul mării n.n.), protestarii au plecat, în jurul orei 12.30, cu circa 70 de tractoare, către localitatea Lanurile. S-a circulat în coloană, cu viteză redusă, sub supravegherea unor echipaje ale Poliției Rutiere. De la Lanurile, coloana a făcut cale întoarsă către Viziru, apoi protestul s-a încheiat.
”Costurile de producție sunt foarte mari, iar prețurile cu care ne vindem producția sunt prea mici, din cauza cerealelor din Ucraina. Prețul corect, la grâu, ar fi 1,45 - 1,55 lei per kilogram, iar acum se vinde cu 1,1 lei/kg. Problema este și că cerealele acestea de slabă calitate din Ucraina ajung să se vândă, cu etichetă de România, pe piețele unde până acum ne valorificam noi, tradițional, marfa. Din cauza aceasta, producătorii români își pierd piețele de desfacere, fiindcă la partenerii noștri tradiționali ajunge grâu ucrainean de proastă calitate, ca fiind grâu românesc”, ne-a spus Gabriel Stanciu, unul dintre fermierii care au participat la protestul de la Viziru.
Care sunt revendicările fermierilor, la nival național
Reamintim că organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare au organizat acțiuni de protest în mai multe orașe din România. Solicitări adresate autorităților naționale și europenesunt următoarele:
”1. Separarea, în vămile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcție de proveniență, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei.
2. Asigurarea trasabilității importurilor printr-un control strict al calității și evitarea ambiguităților legate de originea mărfurilor agricole.
3. Activarea urgentă a măsurilor de salvgardare (a suspendării concesiilor tarifare) acordate prin REGULAMENTUL (UE) 2022/870 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 și revenirea la taxa vamală de bază. După cum am mai arătat, suspendarea tarifelor de import și a barierelor în comerțul cu Ucraina a fost un angajament comun al UE, dar efectele sale sunt suportate în mod disproporționat de statele membre din proximitatea geografică a Ucrainei.
4. Calcularea riguroasă a pagubelor suferite de fermierii români și identificarea unor surse alternative de finanțare europeană, din care aceștia să fie compensați în baza unui mecanism de distribuție echitabil, pe întreaga durată a aplicării măsurilor de suspendare a taxelor vamale de import pentru comerțul cu Ucraina.
5. Suspendarea, pe întreaga durată a concesiilor vamale pentru produsele din Ucraina, a aplicării strategiei De la fermă la consumator, a restricțiilor/condiționalităților cuprinse în PNS, concomitent cu evitarea elementelor neproductive (pârloagă) pe terenurile agricole și renunțarea la țintele stabilite fără o bază științifică pentru reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor”.
