* de anul viitor, indivizii care tulbură liniştea publică, prin organizarea de petreceri zgomotoase, se vor trezi cu poliţiştii peste ei * în plus, poliţistul va putea intra în locuinţa unei persoane fără acordul proprietarului, dacă sunt indicii că o persoană este în pericol * se poate acţiona “în forţă”, chiar fără mandat al procurorului, atunci când se constată pericolul * în ziua de 28 octombrie, în Monitorul Oficial al României a fost publicată Legea nr. 192 din 2019, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice * amenzile sunt mult mai mari, iar poliţiştii au mai multă putere * noile prevederi se pun în aplicare din 26 ianuarie 2020.
Mai multă putere pentru poliţişti în urma unor modificări legislative de impact în domeniul ordinii şi siguranţei publice. Din ianuarie anul viitor, oamenii legii au posibilitatea de a interveni prompt în cazul în care o persoană este în pericol. Se poate acţiona “în forţă”, chiar fără mandat al procurorului, atunci când se constată pericolul. În plus, poliţistul va putea intra într-o locuinţă fără acordul proprietarului, dacă sunt indicii că o persoană este în pericol. Pot intra în orice locuinţă şi dacă sunt indicii că acolo s-ar putea ascunde un suspect de terorism sau orice altă persoană care a comis infracţiuni.
Pe de altă parte, cresc amenzile pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, fiind vorba în special despre petrecăreţii care dau muzica la maximum, fără a se mai gândi la cei din jur. Şi şoferii autoturismelor sau motocicletelor care turează motoarele la maxim şi îi deranjează pe oameni, mai ales la anumite ore nepotrivite, vor plăti scump.
Pe 28 octombrie, în Monitorul Oficial al României a fost publicată Legea nr. 192 din 2019, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Aceasta se va pune în aplicare în 90 de zile de la publicare, respectiv de la data 26 ianuarie 2020
Prezentarea pe larg a noilor prevederi a fost făcută de şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, cms. şef Constantin Adrian Glugă, în cadrul unei conferinţe de presă. Ofiţerul a explicat că legea modifică şi completează Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române. “În sinteză, principalele modificări, şi ne referim în mod special la Legea 61/1991 şi Legea 218/2002, vizează pe de o parte creşterea cuantumului la anumite sancţiuni contravenţionale precum şi incriminarea faptei de a repeta anumite fapte de natură contravenţională într-un interval de 24 de ore, aşa cum sunt incriminate de legea 61, sunt 4 puncte incriminate ca atare. Din perspectiva legii privind funcţionarea poliţiei române sunt completări în ceeea ce priveşte multe dintre procedurile cu care poliţiştii lucrau în activitatea curentă şi care sunt reluate/preluate în această lege şi vizează în principal şi nu în mod exclusiv activităţile de negociere, detalii privind legitimarea, conducerea la sediu, modul în care se efectuează controlul corporal, al bagajelor, vehiculelor utilizate. Un element extrem de important care este tratat în această lege este solicitarea adoptării poziţiei inofensive a persoanei, utilizarea forţei fizice, a cătuşelor şi a altor mijloace de imobilizare, pătrunderea în imobile sau spaţii fără consimţământul persoanei fizice, juridice sau a persoanelor care deţin acel imobil, accesarea sistemelor de supraveghere a spaţiilor publice de către administraţiile publice centrale sau locale”, a declarat comisarul Glugă.
Faci petrecere şi deranjezi vecinii, încasezi amendă ce poate ajunge la 3.000 lei
Potrivit noilor reglementări, a explicat inspectorul şef al IPJ, se măreşte cuantumul amenzilor pentru unele contravenţii prevăzute de Legea 61/1991. Petrecăreţii şi persoanele care refuză să se legitimeze în faţa organului de poliţie sunt primii care vor avea de suferit. Astfel, contravenţia prevăzută la art. 2, punctul 27, respectiv “organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban”, creşte de la 500 -1.500 lei, cât era prevăzut în vechea legislaţie, la 2.000-3.000 lei. Legat de nivelul de zgomot, şeful Poliţiei Brăila a arătat că au fost vehiculate în spaţiul public idei conform cărora nivelul de zgomot trebuia stabilit folosind o aparatură certificată, omologată, însă Înalta Curte de Casaţie a rezolvat această problemă. “Există decizia 18 din iunie 2019, care spune că într-o atare situaţie nivelul de zgomot nu trebuie stabilit cu un mijloc tehnic certificat pentru că ar fi excluse situaţiile în care nu se poate face această măsurătoare, în sensul că a avut loc situaţia de tulburare a ordinii şi liniştii publice înainte ca organul de constatare să ajungă la faţa locului şi ar fi scoase în afara legii acele situaţii. Astfel de situaţii se probează prin orice mijloace, inclusiv declaraţiile martorilor şi percepţia nemijlocită a organului de constatare”, a explicat cms. Glugă.
Pe de altă parte, contravenţia prevăzută la art. 2, punctul 31, respectiv “refuzul unei persoane de a furniza date pentru stabilirea identităţii sale sau de a se prezenta la sediul Poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau a organelor de ordine publică, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu” se măreşte de la 100-500 de lei, cât era prevăzut în vechea legislaţie, la 500-1.500 de lei.
Dacă după comiterea primei fapte mai calci din nou pe bec, sancţiunea este şi mai drastică. Potrivit art. 4 indice 1 al prezentei legi, repetarea contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 1), 25), 26), 27) într-un interval de 24 de ore de la constatarea primei fapte, se sancţionează după cum urmează: pentru săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor şi tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă, se pedepseşte cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 50 -100 de ore de activităţi în folosul comunităţii. “Repetarea în 24 ore a contravenţiei de la nr. 26), respectiv tulburarea liniştii locatarilor între orele 22.00-8.00 şi 13.00-14.00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuinţele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinaţia de locuinţe ori situat în imediata vecinătate a acestora, se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei sau prestarea a 70-120 de ore de activităţi în folosul comunităţii. Pentru repetarea contravenţiei de la pct. 27 - organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban, se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei sau prestarea a 100-150 de ore de activităţi în folosul comunităţii”, a mai arătat şeful poliţiei brăilene. Acesta a ţinut să precizeze că este vorba despre instrumente legale care sunt de mare ajutor în contextul evoluţiei societăţii, pentru rezolvarea chestiunilor curente cu care se confruntă lucrătorii de poliţie.
Persoana controlată corporal trebuie să adopte o poziţie inofensivă
De asemenea, prin noua lege au fost aduse modificări şi Legii 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. Potrivit comisarului şef Constantin Glugă, poliţistul este îndreptăţit să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat. “Poliţistul este îndreptăţit să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziţie inofensivă, ce permite realizarea efectivă şi în siguranţă a acestui control. Prin poziţie inofensivă se înţelege: ţinerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul; depărtarea picioarelor; adoptarea poziţiei şezut; adoptarea poziţiei culcat; altă poziţie a corpului, care previne săvârşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului şi respectă demnitatea umană. Solicitarea de a adopta o poziţie inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care îl poate reprezenta persoana şi să nu depăşească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei. Deci poliţistul poate să solicite adoptarea acestei poziţii inofensive “, a explicat inspectorul şef.
Un aspect foarte important, a mai arătat sursa citată, este acela că se prezumă intenţia săvârşirii unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului, adică fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: Poliţia, stai! - Nu te apropia! ori de a nu se conforma solicitărilor poliţistului, referitoare la renunţarea temporară la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat. Dacă persoana în cauză nu se conformează solicitărilor poliţistului, acesta poate recurge la forţa fizică, imobilizare, sau în raport cu amploarea atacului şi cu armele folosite, poate utiliza armele de foc, de somare/avertizare şi eventual folosirea împotriva acelei persoane.
Drepturile şi obligaţiile persoanei conduse la sediul Poliţiei
Poliţistul este îndreptăţit să conducă o persoană la sediul Poliţiei atunci când: a) nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; b) dacă din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; c) dacă prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică; luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
Persoana condusă la sediul poliţiei are mai multe drepturi, prevăzute în lege, printre care acela de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliţiei, posibilitatea de a formula contestaţie, dreptul de a fi asistată de un avocat, potrivit legii, de a solicita informarea reprezentanţilor diplomatici ai statului de provenienţă, în cazul cetăţenilor străini, dreptul la un interpret (…).
Pătrundere în locuinţă fără consimţământul proprietarului. Chiar fără mandat!
În noile prevederi se mai arată că poliţistul este îndreptăţit să pătrundă, în orice mod, într-o locuinţă sau într-un spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal. După cum a explicat şeful IPJ, se poate proceda în acest mod pentru a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol; a preveni răspândirea unei epidemii, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană decedată; pentru a prinde autorul unei infracţiuni flagrante, comise prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante, prin violenţă, ori de către o persoană mascată, deghizată sau travestită, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu; pentru a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu. “Pătrunderea în aceste imobile se poate exercita inclusiv prin folosirea forţei în următoarele situaţii: dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor; în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările poliţistului de a pătrunde în acel spaţiu. Este important acest aspect, au fost situaţii numeroase când la solicitarea poliţistului, din locuinţă nu se răspunde, iar acum legea dă dreptul poliţistului de a pătrunde în acel imobil”, a mai explicat comisarul Glugă.
Jurnaliştii au adus în discuţie cazul “Dincă” din Caracal, poliţiştii spunând că nu au putut intra în casa unde o persoană era în pericol întrucât nu exista mandat al procurorului. Constantin Glugă a spus că nu se referă la acel caz, întrucât este un caz particular, însă se referă la situaţia prevăzută în lege: dacă o persoană se află în pericol se poate interveni. “Într-o situaţie a unei infracţiuni flagrante, atunci când o persoană se află în pericol şi toate celelalte enumerate de lege conform legii 218 aşa cum este ea statuată acum, da, poliţistul poate pătrunde în imobil fără mandat. Absolut! Da, fără un mandat pentru că legea 218 aşa cum va fi în vigoare din ianuarie 2020 va permite acest lucru”, a explicat inspectorul şef.
Acesta a mai spus că, datorită noilor modificări legislative, poliţiştii se vor simţi protejaţi din perspectiva eventualelor sesizări şi reclamaţii, plecând de la premiza că cetăţenii vor şti ce drepturi au, ce obligaţii au poliţiştii, ducând la eliminarea interpretărilor legate de acţiunile poliţiştilor.
