Firma omului de afaceri Ştefan Rădulescu, directorul "Electrica - Distribuţie" Brăila, a câştigat aproape 8 milioane de euro de la lansarea în 2004 a celebrului program "Lapte-Corn". An de an, fără nicio excepţie, firma "Risk Com" SRL a fost în cărţi atunci când s-au împărţit banii Consiliului Judeţean alocaţi pentru acest proiect. La o medie de circa 1 milion de euro în primii ani şi de peste 1,5 milioane euro în ultimii ani, firma a câştigat în cei 6 ani şcolari în care s-a înfruptat din banii publici, 7,7 milioane de euro. Iar dacă va câştiga şi licitaţia din acest an, suma se va rotunji cu încă 2 milioane de euro. De data aceasta suma este un pic mai mare, deoarece asocierea lapte-corn este completată de un nou program prin care statul încurajează consumul de fructe în rândul elevilor. De altfel, în acest an, pentru o perioadă de două săptămâni, pe ultima sută de metri înainte de vacanţa mare, firma "Risk" le-a adus mere copiilor, încasând, scurt, 28.000 de euro. Asta deşi este cunoscut faptul că firma nu are nicio treabă cu pomicultura. Dar ce mai contează un "amănunt" de genul ăsta, când e vorba de bani de la Uniunea Europeană (acest program cu fructele este susţinut din fonduri comunitare). Aşadar, din acest an copiii vor primi la şcoală şi un măr, iar licitaţiile pentru aceste două programe se vor derula la jumătatea lunii august.
7,7 milioane euro din "laptele şi cornul" ultimilor 6 ani
Încă de la începuturile programului "Lapte-Corn", câştigătorul licitaţiilor organizate pentru asigurarea pachetului zilnic al elevilor a fost firma "Risk Com", la care unicul asociat este Ştefan Rădulescu, actualul director al "Electrica - Distribuţie" Brăila. Fie că a fost singur sau că a subcontractat apoi un segment al programului, anual firma respectivă a ieşit învingătoare chiar dacă printre contraofertanţi s-au numărat actori importanţi gen "La Dorna". Într-un fel sau altul, "chifteaua" a fost împărţită frăţeşte doar la început, între firmele locale, printre care s-au numărat şi cea a fostului primar, Constantin Sever Cibu sau a fostului preşedinte al PRM, Mihai Dănuţ ori a cunoscutului om de afaceri Matei Fecioru. În afacere a intrat în forţă şi cunoscuta firmă brăileană din domeniul procesării laptelui, SC "Paco" şi nici n-a mai ieşit din cărţi, deşi scandalurile cu privire la calitatea produselor livrate au ţinut de multe ori prima pagină a ziarului nostru.
Potrivit statisticilor, pentru anul şcolar 2004 - 2005, adjudecatarul licitaţiei, adică "Risk Com", a încasat din bani publici un milion de euro pentru laptele şi cornul distribuite zilnic în şcolile din municipiu şi judeţ. Şi în anul următor suma a fost aceeaşi, abia în sezonul 2006 - 2007 s-a înregistrat o creştere, firma încasând 1,1 milioane de euro. În următorul an creşterea a fost mai mare, ajungându-se la o valoare de 1,3 milioane de euro, iar în anul şcolar 2008 - 2009 a fost de 1,6 milioane euro, cu precizarea că în acel an Guvernul a dat undă verde pentru acordarea pachetului şi elevilor de gimnaziu, ceea ce a presupus un supliment de circa 300.000 de euro. Pentru anul trecut potul a crescut la 1,7 milioane de euro, în contextul în care valoarea unui pachet a fost de 1,17 lei cu tot cu TVA. Raportat la un efectiv de circa 35.000 de elevi, a rezultat o valoare de 7,16 milioane de lei, adică echivalentul celor 1,7 milioane de euro menţionaţi anterior. De adăugat ar fi că pe finalul anului şcolar 2009 - 2010 Guvernul s-a hotărât să suplimenteze programul, adăugând şi fructe pachetului lapte plus corn, aşa cum stabileau normativele europene. În cazul judeţului nostru s-a ales varianta distribuirii de mere, însă fiind organizată licitaţia pe ultima sută de metri şi existând şi o contestaţie, nu s-a putut aplica întreg programul. Drept pentru care, aşa cum au explicat surse din cadrul Consiliului Judeţean Brăila, s-a reuşit suplimentarea cu mere a meniului tradiţional doar pentru un interval de 15 zile. Asta a adus în conturile SC "Risk" circa 28.000 euro. Dacă tragem linia după aceşti 6 ani de acces direct la banii publici, rezultă că firma respectivă a rulat prin conturi aproximativ 7,72 milioane de euro.
Potul anului şcolar 2010 - 2011 este de 2 milioane de euro
Dacă zodia norocoasă se va prelungi şi pentru anul şcolar 2010 - 2011, ar mai urma calea sumelor menţionate mai sus alte 2 milioane. Dar aici trebuie făcută o precizare: aceea că banii pentru merele ce vor fi distribuite elevilor provin din fonduri europene şi doar banii pentru tradiţionalul lapte-corn sunt din fondurile CJ Brăila. Potrivit anunţurilor publicate recent de Consiliul Judeţean pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) sumele pentru cele două programe se cumulează la aproximativ 8,4 milioane de lei, cu tot cu TVA, adică echivalentul a 2 milioane de euro.
Defalcat pe cele două programe, situaţia se prezintă astfel: pentru mere suma alocată în lei este de 1,14 milioane lei (fără TVA), iar pentru lapte şi corn alocarea este de aproape 6 milioane de lei (fără TVA). În ambele cazuri durata contractului este de 175 de zile (începând de la 15 septembrie 2010 până la 15 iunie 2011) şi se referă la un număr de aproximativ 35.000 de elevi.
De asemenea, ofertanţii trebuie să depună o garanţie de participare şi încă una pentru buna execuţie în cuantum de 1% din valoarea contractului.
Termenul limită de depunere a ofertelor este 11 august, licitaţiile urmând a fi susţinute în sediul Consiliului Judeţean Brăila, în aceeaşi zi, la ora 12.00.
"Lapte-corn" mai mult un eşec decât o reuşită
* au fost înregistrate numeroase cazuri în care calitatea produselor oferite copiilor lăsa de dorit * de multe ori laptele ajungea să fie dat căţeilor *
De-a lungul anilor, au existat numeroase scandaluri legate de programul "Lapte-Corn". De exemplu, s-a constatat că în multe rânduri cornurile erau "departe" din punct de vedere calitativ, de cele prezentate iniţial de către adjudecatar. Erau vechi şi tari sau nu aveau niciun gust întrucât zahărul era insuficient sau chiar lipsea, fapt ce le-a făcut neatractive pentru copii. Cel mult se jucau cu aceste cornuri folosindu-le ca proiectile sau mini-mingi de fotbal. Dar nici laptele, care în ultimii ani a fost furnizat de "PACO", nu a respectat întotdeauna criteriile minim calitative impuse prin caietele de sarcini. Uneori laptele avea un aspect atât de dubios, încât profesorii au făcut reclamaţii la Prefectură vis-a-vis de situaţia creată. Iar controlalele ce au urmat au confirmat deficienţele reclamate. Situaţia s-a ameliorat pentru o scurtă perioadă, după care problemele au reînceput. O altă hibă a programului a fost, şi în continuare persistă, asocierea nepotrivită dintre produsele alese pentru a fi distribuite elevilor. De exemplu, s-a ajuns în situaţia de a se combina napolitanele cu brânza topită sau chiar cu unt, cunoscut fiind că umplutura napolitanelor deja avea un conţinut mare de grăsimi vegetale. Toate aceste probleme au condus ca, de cele mai multe ori, laptele şi cornurile să fie date la căţei şi pisici, o dovadă în plus a "reuşitei" programului. Au existat şi există excepţii de la această regulă, în sensul că, în continuare, copiii cu situaţii materiale dificile în familie vin la şcoală tocmai pentru cornul şi laptele date de Guvern, consumând fără să stea prea mult pe gânduri produsele oferite.
