• preşedintele Asociaţiei “România prinde rădăcini”, Mihai Tatulici, s-a întâlnit, ieri, cu primarii din judeţul Brăila şi a supus dezbaterii proiectul de modificare a legii perdelelor forestiere • cei mai mulţi din sală s-au arătat încântaţi şi deschişi de propunerea lui Tatulici • ţăranii ar urma să primească subvenţii de la stat dacă se implică activ în construcţia perdelelor forestiere în agricultură
Ieri, la Prefectura Brăila, primarii din judeţ, directorii Direcţiilor Silvice din Brăila şi judeţele învecinate, dar şi oameni simpli au avut ocazia de a se întâlni cu fostul om de televiziune şi actual preşedinte al Asociaţiei “România prinde rădăcini”, Mihai Tatulici, pentru a dezbate modificarea legii despre perdelele forestiere de protecţie. Concret, Tatulici este iniţiatorul unui proiect european prin care vrea să modifice Legea 289/2002, în sensul de a fi acordate subvenţii pentru oamenii care sunt activi în construcţia perdelelor forestiere de protecţie în agricultură. Cei prezenţi au fost puşi să completeze un chestionar privind identificarea dificultăţilor în aplicarea, implementarea şi monitorizarea legislaţiei specifice în domeniul protecţiei mediului. Chestionarele au conţinut 12 întrebări plus un al treisprezecelea punct la care se puteau face alte observaţii.
Înainte de dezbatere, Mihai Tatulici le-a spus câteva amănunte despre vizita sa în Brăila. “Asociaţia «România prinde rădăcini», despre care probabil aţi auzit că plantează păduri prin judeţe, şi-a asumat rolul să modifice Legea perdelelor forestiere de protecţie care există din 2002 şi nu s-a aplicat niciodată. Suntem în 2018. M-am enervat, deşi sunt la pensie, am luat un fond european, modific legea, după care mă apuc de centura verde a Bucureştiului. Principala modificare a legii este subvenţia pe care statul o va da ţăranului ca să devină activ în construcţia perdelelor forestiere de protecţie în agricultură. Că pentru cele de la autostrăzi şi drumuri naţionale trebuie să se găsească bani, dar să se facă la pachet: când se proiectează autostrada, să se proiecteze şi centura verde. Va fi prevedere expresă în lege. Ăsta e rostul pentru care umblăm în fiecare regiune de dezvoltare economică, oamenii competează chestionare, specialiştii îşi dau cu părerea etc. E ca un fel de referendum, numai că se face într-o altă formă europeană, mai civilizată. Se duce politica publică făcută de noi în Parlament, se votează legea şi gata. Dacă stăm după ei, ne apucă iarna şi iar ne înzăpezim. Această lege nu s-a aplicat din acelaşi motiv pentru care în România nu s-au aplicat alte 613 legi care există de foarte multă vreme. Nu e nimeni sancţionat, nu se bugetează, nu sunt bani la Fondul de Mediu, nu sunt la Romsilva. Valoarea subvenţiilor va fi egală cu cea din agricultură. E o subvenţie mare şi stimulativă”, ne-a spus Tatulici.
Apoi, a urmat dezbaterea în Sala Rondă a Palatului Administrativ. Prefectul judeţului, George Paladi, a fost prezent şi chiar a încurajat acest proiect. “E mult de vorbit pe subiect, aşa că o să mă leg doar de numele asociaţiei: «România prinde rădăcini» e un titlu care sună bine, e frumos şi dacă se şi întâmplă, e un lucru minunat. Ştim cu toţii că pădurile din România sunt în «suferinţă», dacă pot să spun aşa, iar un proiect ca acesta iniţiat de dumneavoastră e binevenit. Am să vă las pe dvs să prezentaţi activitatea pe acest proiect. Vă urez succes!”, a spus prefectul Paladi.
Apoi, Mihai Tatulici a luat cuvântul şi le-a explicat celor prezenţi în sală despre proiectul său. La un moment dat, acesta a motivat de ce Guvernul nu e interesat de a construi aceste perdele forestiere de protecţie: deszăpezirile drumurilor vor costa mult mai puţin... Nu şi-a dus până la capăt ideea, lăsând doar să se subînţeleagă care ar fi fost continuarea. În plus, asfaltul ar rezista cinci ani în plus, dacă este protejat de pădure. “Eu cred că (Guvernul - n.r.) nu vrea pentru că se «pierd» 600 milioane euro anual, care nu se mai duc pe deszăpezire. (...) Se reduc cheltuielile de deszăpezire, pentru că va fi îndepărtată doar zăpada care va cădea perpendicular pe şosea. (...) Vă daţi seama ce jale o să fie în domeniu dacă vom avea perdele forestiere de protecţie pe autostrăzi şi drumuri naţionale? Dacă modificările legislative pe care le propunem împreună cu specialiştii de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi de la Institutul Cercetare-Dezvoltare pentru Silvicultură se vor introduce în lege, atunci vom avea un partener foarte serios, care va fi ţăranul, fie că are suprafeţe mici, până într-un hectar, fie cu zeci de mii de hectare, pentru că vom introduce subvenţia la nivelul subvenţiei din agricultură pentru perdele forestiere de protecţie. Sunt 12 ţări din lume care plătesc deja subvenţie pentru perdele forestiere de protecţie. Schimbările climatice ne obligă să le facem şi pe noi, românii. Noi avem un «vizitator»: Crivăţul. Intră pe la Botoşani-Iaşi-Galaţi, bate toată Câmpia Română, iese pe la Herculane”, a spus Mihai Tatulici.
Mai mulţi primari au luat cuvântul şi au povestit despre problemele pe care le-au întâmpinat în comunele lor atunci când au vrut să construiască perdele forestiere, iar alături de ceilalţi invitaţi s-au căutat soluţii.
