O aparitie inedita, asa cum ne-a obisnuit de fiecare data editura Brumar, este "Submarinul iertat", sub semnatura poetilor Andrei Codrescu si Ruxandra Cesereanu. Cartea lansata in doua variante in iunie 2007 si in noiembrie al aceluiasi an, dincolo de grafica impecabila si continutul neobisnuit in forma si spirit, este povestea unei povesti. O scriere la doua miini, un joc liric superior, care vadeste ca oamenii mari, scriitorii in special, inca mai au acces la "micul print" din inima, pe care nu l-au uitat si nici nu l-au abandonat pe steaua lui odata ce au pasit in maturitatea lor biologica si scriitoriceasca deopotriva.
Aici nu este vorba nici de "ermetism", nici de "drojdie literara", nici de "metafizic", nici de "continut tainic si revelat", ci de o perspectiva tehnica de afecte ale oamenilor mari care stiu sa se joace. Un fantasy plin de eleganta si nebunia jocului, de candoarea ininteligibila a regulilor jocului, stabilite de insasi personajele cartii, care sint, pe rind, si actorii, si stapinii controalelor jocului.
Cartea este modelata de tema psihedelica a "tripului", a calatoriei nu din perspectiva unei obstaculari, ci din aceea a unui hedonism intrinsec calatoriei. O calatorie in continut, in vers, in epic. Vorbim de un epic neeroic, de un epic fantastic si liric, care pune bazale unei cosmogonii. Personajele sint niste fees care creeaza la feerie, altfel spus - un frumos mic care intretese un frumos mare. Un simbol al acestei calatorii, un argument, un pretext pina la urma, existent sau inchipuit, este "submarinul", care nu este nici un U2, nici unul nuclear, nici unul Yellow, nici un ROV, ci pur si simplu unul care devine instrument pentru calatoria interioara ce genereaza miscarea celor doua personaje, desi le include, stimulindu-le in crearea feeriei despre care va spuneau ca se intretese ca un val mareic. Indubitabil, un simbol al erei psihedelice, submarinul - de data asta, cu o forta jucausa, devenit nu galben, ci iertat - trimite la creativitatea fara limite, nerestrictionata. "Pianista cu parul neverland" si "amerikanul", "miop si betiv cu mustata din transylvania", transforma universal lor si se transfigureaza pe masura ce calatoria ii acapareaza.
Acest conglomerat epic nu lasa cititorul, spre deosebire de alte poeme, sa le recreeze pe masura inimii si sufletului lui, ci il forteaza, paradoxal, sa respecte "flow"-ul controalelor stapinite de personaje si, subsecvent de submarinul iertat sau nu, tinjind dupa iertare sau implorind-o. Reperele pe care cititorul ar putea sa le aiba in vedere sunt: desenele animate psihedelice ale anilor 60-70, Oblio, Submarinul Galben, eXistenZ al lui Cronenberg, Micul Print al lui Exupery si, eventual, cu o vina mai intunecata, Printul Fericit al lui Oscar Wilde.
Jocul de-a interiorul si exteriorul functioneaza foarte bine, si toate sint in jurul submarinului-pretext si in interiorul lui. La bun exemplu: "ehei submarinule spune si tu acum cine sa-ti acorde iertarea/ decit zona vie si strasnica transylvania/ ehei incepusera sa chiuie pianista si amerikanul/ un tarim spiralat o cimpie infoiata ciini ciobanesti si miros de toamna/ si uite asa zona aceea se afla si ea acolo in submarine/ ba chiar scufundata intr-un clondir cu vin tamiios si pelin/ pe care cei doi deliranti il bausera alchimic pina la capat/ ca sa uite de batrinete de moarte de sterpete de lehamite de plictis/ dar mai ales de ceasornicul nesatul dichisit cu picioroange din vis". Sau la fel de bine: "de multa vreme era nevoie de un pilot nou/ pentru ca din cei doi cu care isi incepuse submarinul calatoria/ unul murise in biblioteca cu un raft darimat pe el/ cind se izbise submarinul de o materie dura si gri...". Se observa cum "spatiile" creeaza spatii, cum universurile se ciocnesc prin portaluri si se intretaie intervenind in destine. Spatiile de citit creeaza lumi care se suprapun una peste alta, de unde si efectul psihedelic de si in interiorul submarinului: si in exterior, si in biblioteca, si pe cimpii, si cu ingeri, si cu explozii: "ar trebui poate sa spun acum/ ca pianista si amerikanul aveau creierul scrum/ ca abuzau de delir ca niste violatori de mescalina/ ingerata in decalitri de benzina explodata in gol" sau "...daca intrebati de ce-si cere iertare un submarin...// raspunsul nu vine doar din submarinul creat numai sa exploreze / ci din mare din apele ultrasensibilizate la comunicare / care aud reprosuri de la suprafata facute de paminteni aduse/ in creierii scrum ai celor doi piloti extrem de curajosi/ unul in camasa de noapte violeta cu cositele panteiste impletite strimb/ cu o tarantula catifelata agatata de un lantisor de aur intre sini/ si o intreaga lume aranjata bucolic intre miinile ei impreunate/ celalalt un panteist convins cu pan tatuat pe burta..."
Sint convins ca, daca puneti mina pe acest volum, nu-l veti lasa din mina, pentru ca exercitiul jocului acestor doi ludensi-piloti acapareaza cu nesat orice ochi care le citeste feeria, si-l apuca de privire, si il captureaza in submarin.
Calatorie placuta!
Aici nu este vorba nici de "ermetism", nici de "drojdie literara", nici de "metafizic", nici de "continut tainic si revelat", ci de o perspectiva tehnica de afecte ale oamenilor mari care stiu sa se joace. Un fantasy plin de eleganta si nebunia jocului, de candoarea ininteligibila a regulilor jocului, stabilite de insasi personajele cartii, care sint, pe rind, si actorii, si stapinii controalelor jocului.
Cartea este modelata de tema psihedelica a "tripului", a calatoriei nu din perspectiva unei obstaculari, ci din aceea a unui hedonism intrinsec calatoriei. O calatorie in continut, in vers, in epic. Vorbim de un epic neeroic, de un epic fantastic si liric, care pune bazale unei cosmogonii. Personajele sint niste fees care creeaza la feerie, altfel spus - un frumos mic care intretese un frumos mare. Un simbol al acestei calatorii, un argument, un pretext pina la urma, existent sau inchipuit, este "submarinul", care nu este nici un U2, nici unul nuclear, nici unul Yellow, nici un ROV, ci pur si simplu unul care devine instrument pentru calatoria interioara ce genereaza miscarea celor doua personaje, desi le include, stimulindu-le in crearea feeriei despre care va spuneau ca se intretese ca un val mareic. Indubitabil, un simbol al erei psihedelice, submarinul - de data asta, cu o forta jucausa, devenit nu galben, ci iertat - trimite la creativitatea fara limite, nerestrictionata. "Pianista cu parul neverland" si "amerikanul", "miop si betiv cu mustata din transylvania", transforma universal lor si se transfigureaza pe masura ce calatoria ii acapareaza.
Acest conglomerat epic nu lasa cititorul, spre deosebire de alte poeme, sa le recreeze pe masura inimii si sufletului lui, ci il forteaza, paradoxal, sa respecte "flow"-ul controalelor stapinite de personaje si, subsecvent de submarinul iertat sau nu, tinjind dupa iertare sau implorind-o. Reperele pe care cititorul ar putea sa le aiba in vedere sunt: desenele animate psihedelice ale anilor 60-70, Oblio, Submarinul Galben, eXistenZ al lui Cronenberg, Micul Print al lui Exupery si, eventual, cu o vina mai intunecata, Printul Fericit al lui Oscar Wilde.
Jocul de-a interiorul si exteriorul functioneaza foarte bine, si toate sint in jurul submarinului-pretext si in interiorul lui. La bun exemplu: "ehei submarinule spune si tu acum cine sa-ti acorde iertarea/ decit zona vie si strasnica transylvania/ ehei incepusera sa chiuie pianista si amerikanul/ un tarim spiralat o cimpie infoiata ciini ciobanesti si miros de toamna/ si uite asa zona aceea se afla si ea acolo in submarine/ ba chiar scufundata intr-un clondir cu vin tamiios si pelin/ pe care cei doi deliranti il bausera alchimic pina la capat/ ca sa uite de batrinete de moarte de sterpete de lehamite de plictis/ dar mai ales de ceasornicul nesatul dichisit cu picioroange din vis". Sau la fel de bine: "de multa vreme era nevoie de un pilot nou/ pentru ca din cei doi cu care isi incepuse submarinul calatoria/ unul murise in biblioteca cu un raft darimat pe el/ cind se izbise submarinul de o materie dura si gri...". Se observa cum "spatiile" creeaza spatii, cum universurile se ciocnesc prin portaluri si se intretaie intervenind in destine. Spatiile de citit creeaza lumi care se suprapun una peste alta, de unde si efectul psihedelic de si in interiorul submarinului: si in exterior, si in biblioteca, si pe cimpii, si cu ingeri, si cu explozii: "ar trebui poate sa spun acum/ ca pianista si amerikanul aveau creierul scrum/ ca abuzau de delir ca niste violatori de mescalina/ ingerata in decalitri de benzina explodata in gol" sau "...daca intrebati de ce-si cere iertare un submarin...// raspunsul nu vine doar din submarinul creat numai sa exploreze / ci din mare din apele ultrasensibilizate la comunicare / care aud reprosuri de la suprafata facute de paminteni aduse/ in creierii scrum ai celor doi piloti extrem de curajosi/ unul in camasa de noapte violeta cu cositele panteiste impletite strimb/ cu o tarantula catifelata agatata de un lantisor de aur intre sini/ si o intreaga lume aranjata bucolic intre miinile ei impreunate/ celalalt un panteist convins cu pan tatuat pe burta..."
Sint convins ca, daca puneti mina pe acest volum, nu-l veti lasa din mina, pentru ca exercitiul jocului acestor doi ludensi-piloti acapareaza cu nesat orice ochi care le citeste feeria, si-l apuca de privire, si il captureaza in submarin.
Calatorie placuta!
