Deşi au trecut aproape două săptămâni de la ultima ninsoare, străzile Brăilei încă sunt acoperite de gheaţă, iar în multe intersecţii nu se poate coborî de pe trotuar din cauza mormanelor de zăpadă. Pe arterele importante, gen Calea Călăraşilor, Calea Galaţi, Str. 1 Decembrie 1918 sau B-dul Dorobanţilor, încă se mai găsesc porţiuni de zăpadă bătătorită, tari ca sticla şi groase de câţiva centimetri, care pot oricând să provoace grave accidente rutiere. Situaţia este mult mai gravă pe străzile secundare din cartiere. Aici stratul de gheaţă are 10-15 cm în grosime, iar pe carosabil s-au format denivelări şi făgaşe din cauza cărora circulaţia e un calvar, iar suspensiile maşinilor sunt puternic afectate. Brăila arată ca un oraş abandonat în ghearele iernii, iar brăilenii acuză, bineînţeles, Primăria, că este vinovată de acest lucru. Dacă la ninsoarea din decembrie aproape toată lumea a recunoscut că autorităţile s-au "mişcat" mai bine decât au făcut-o iarna trecută, de data asta nemulţumirile sunt la ordinea zilei, iar eterna comparaţie cu Galaţiul este pusă din nou pe tapet. "Nu înţeleg de ce se întâmplă de fiecare dată aşa. De ce la Galaţi se circulă fără probleme pe străzile principale, iar la noi îţi «rupi» maşina în bucăţile de gheaţă de pe asfalt? Dacă intri în cartiere e dezastru total. Acolo circuli ca pe patinoar, te «fură» gheaţa în toate direcţiile, trebuie să ai mare noroc să nu loveşti maşina. Ăştia de la Primărie ori sunt incompetenţi, ori fură banii de deszăpezire, altfel nu se explică", ne-a spus Tinel P., un şofer care se chinuia să străbată o porţiune plină de sloiuri, de pe o stradă din cartierul Obor. Alţi brăileni au păreri mai nuanţate: "N-ai cum să zici că n-au ieşit cu utilajele pe străzi. I-am văzut trecând cu lama şi pe Dorobanţi, şi pe Călăraşi, chiar şi pe la noi, prin Brăiliţa. Problema e că au venit târziu, după ce zăpada se tasase deja. Dacă acţionau mai din timp, probabil că nu rămânea atâta gheţuş pe străzi", ne-a spus Costel Bodrogan, locatar pe o stradă transformată, momentan, în patinoar, situată la marginea Brăiliţei.
La aproape două săptămâni de la ultima ninsoare, pe străzile principale încă se mai găsesc porţiuni periculoase de gheaţă
Primarul acuză firmele care s-au ocupat cu deszăpezirea
Primarul Aurel Simionescu recunoaşte că nu s-a mai acţionat la fel de eficient ca în decembrie şi acuză pentru acest lucru firmele de salubritate, cele cu care Primăria a încheiat contractele de deszăpezire. "Primele intervenţii au fost bune, însă la ultima ninsoare n-au mai acţionat cum trebuie, astfel că zăpada a apucat să se taseze şi a rămas stratul de gheaţă pe care îl vedem pe străzi. Nu li se poate reproşa că nu au ieşit cu utilajele pe teren. Felul cum au făcut-o lasă, însă, de dorit. Ei raportează un anumit număr de ore petrecute cu fiecare utilaj pe teren, dar nu contează că ai stat 10 ore în stradă dacă rezultatele se văd mai puţin. Din acest motiv, au fost notificaţi toţi cei trei operatori de salubritate că li se va tăia până la 30-40% din pontajul cu care s-au prezentat, ceea ce înseamnă că nu vor primi atâţia bani câţi consideră ei că trebuie să primească pentru activităţile de deszăpezire", ne-a declarat primarul Simionescu. Pe de altă parte, edilul-şef le acordă circumstanţe atenuante firmelor "Eco", "Braicata" şi RER, spunând că eficienţa deszăpezirii a fost afectată de numărul mare de maşini parcate pe marginea carosabilului. "Se tot face această comparaţie cu Galaţiul, dar acolo, dacă mergi pe strada Brăilei, de exemplu, n-ai să vezi atâtea autoturisme parcate câte sunt la noi pe Dorobanţi. Din cauza acestora nu s-a putut interveni în forţă, cu maşinile acestea performante cu lamă, pe care le-am avut la dispoziţie. Dacă mergeau cu viteză, aşa cum ar fi trebuit, bucăţile de gheaţă aruncate ar fi avariat autoturismele de pe marginea străzii şi am fi avut mari discuţii cu proprietarii. E adevărat, în momentul de faţă nici nu există alte posibilităţi de parcare. Vom avea în vedere, în cadrul proiectelor de infrastructură ce urmează să înceapă, să amenajăm cât mai multe locuri de parcare, pe toate străzile importante, ca să nu ne mai lovim de problemele de acum", ne-a spus Simionescu.
Salariile primite nu prea-i motivează pe angajaţii firmelor de salubritate să muncească cu tragere de inimă
În ceea ce priveşte folosirea soluţiilor lichide pentru îndepărtarea zăpezii şi a gheţii, primarul ne-a explicat că, deşi Primăria are pe stoc cantităţi suficiente de astfel de cloruri, ele nu au putut fi aplicate deoarece nu au eficienţă la temperaturi mai mici de minus cinci grade Celsius. "Până acum, s-a folosit amestecul clasic, de sare cu nisip, pentru asigurarea aderenţei pe carosabil. Dacă se adevereşte prognoza meteo şi, începând de joi, vom avea temperaturi mai ridicate, se va folosi şi acest amestec de apă cu clorură de calciu şi clorură de magneziu, pentru a scăpa mai repede de gheaţa de pe străzi", a asigurat primarul.
Întrebat de reporter ce sumă s-a cheltuit până în prezent pentru activităţile de deszăpezire, edilul-şef a aproximat că, de la începutul iernii, s-au alocat circa 12 miliarde de lei vechi. În aceşti bani intră atât curăţarea străzilor, cât şi transportul surplusului de zăpadă în afara municipiului.
Firmele îşi acuză angajaţii, iar angajaţii acuză salariile de mizerie
Criticaţi de primar pentru felul cum au decurs operaţiunile de deszăpezire, reprezentanţii firmelor de salubritate îşi recunosc, oarecum, vina. "În perioada de început, în cele două zile când a nins continuu, s-a acţionat cam pompieristic, e adevărat", ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un angajat al uneia dintre cele trei firme angrenate în eliberarea străzilor de efectele ninsorii.
Maşinile parcate pe marginea străzilor provoacă probleme. Primarul spune că are în vedere amenajarea mai multor parcări
Conducerile firmelor în cauză îşi acuză, însă, la rândul lor, propriii angajaţi, pentru eficienţa scăzută dovedită în teren. "Noi am acţionat întocmai şi la timp, conform dispoziţiilor primite de la Primărie, prin intermediul Direcţiei de Administrare şi Gospodărire Locală. Eficienţa acţiunilor depinde însă şi de oamenii pe care îi avem în subordine. Dacă tu spui una, iar şoferii de pe utilaje sau mânuitorii de lopeţi fac altceva, atunci lucrurile nu merg aşa cum ar trebui. S-au dat avertismente şi o să mergem până la concedierea cazurilor-problemă. Nu de alta, dar s-a stat în stradă zi şi noapte, s-a muncit non-stop şi e păcat să fim acuzaţi că nu ne facem treaba, din cauza unora care nu vor să îşi facă datoria", ne-a spus Alexandru Micu, directorul firmei "Eco".
În ultimele zile, "armate" întregi de măturători ai firmelor de salubritate au fost scoşi în stradă, cu lopeţi şi târnăcoape, pentru a îndepărta gheaţa de pe anumite porţiuni de trotuar sau carosabil. Acuzaţi că nu îşi fac treaba dacă nu sunt supravegheaţi în permanenţă, aceştia acuză, la rândul lor, faptul că sunt plătiţi foarte prost, deci nu prea sunt stimulaţi să muncească mai cu tragere de inimă. "Spuneţi-le să ne mai mărească şi nouă salariile. Avem patru milioane jumate pe lună, ce să faci cu banii ăştia când te aşteaptă copiii acasă, să le dai să mănânce?!", ne-a spus un angajat al "Braicata". "Salariul minim pe economie este 670 lei brut, plus zece bonuri de masă. Ăsta e salariul pentru muncă brută necalificată pe care îl putem asigura în actualul context economic", ne-a explicat George Voiculeţ, directorul "Braicata". Ca şi colegul său de la "Eco", acesta spune că, "dacă nu stai permanent lângă oameni, să-i coordonezi, ai probleme".
