• vineri, la Teatrul “Maria Filotti”, în cadrul unei conferinţe au fost prezentate rezultatele raportului Băncii Mondiale la nivelul oraşului Brăila • lucrarea este prima care analizează în mod direct tiparele de migraţie şi navetism din România şi arată rolul esenţial al oraşelor în creşterea economică şi dezvoltare
Vineri, 13 octombrie, în Sala de Conferinţe a Teatrului “Maria Filotti” a avut loc conferinţa “Brăila - Oraş Magnet: Migraţie şi Navetism”, în care s-au prezentat
concluziile raportului “Oraşe-magnet. Migraţie şi navetism în România” în ceea ce priveşte oraşul nostru. Raportul a fost realizat de Banca Mondială, lucrarea fiind prima care analizează în mod direct tiparele de migraţie şi navetism din România şi arată rol esenţial al oraşelor în creşterea economică şi dezvoltare. Analiza identifică motivele pentru care unele oraşe sunt mai eficiente decât altele în atragerea migranţilor şi a navetiştilor şi, în acelaşi timp, propune măsuri care ar putea ajuta zonele urbane să devină mai atractive şi mai competitive.
Conferinţa a fost susţinută de Marius Cristea, senior expert al Băncii Mondiale şi unul dintre autorii studiului. La eveniment au fost prezenţi zeci de participanţi, între care primarul Marian Dragomir, vicepreşedintele CJ, Cătălin Murea, Codruţa Nedelcu, preşedintele Asociaţiei “ARIN” şi partenerul local al conferinţei,
Andy Puşcă, rectorul Universităţii “Danubius” din Galaţi, Ionel Muşat, director investiţii SC Agricost SA, Alina Puia, director Resurse Umane SC Vard SA, Mihaela Mirică, consilier EURES în cadrul AJOFM Brăila şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Potrivit raportului realizat de experţii Băncii Mondiale, Brăila ocupă locul 26 într-un top al celor mai atractive oraşe secundare din România. Pe primele trei locuri se află Clujul, Timişoara şi Braşovul, urmate de Constanţa, Sibiu şi Iaşi.
În ultimii 10 ani, Brăila a atras noi locuitori pe o rază relativ redusă, în mare parte oameni din comunele şi oraşele brăilene, dar şi şi judeţele învecinate: Galaţi, Tulcea, Buzău, Vrancea şi Ilfov. Interesant este că 37% din populaţia actuală a zonei s-a mutat în Brăila din altă localitate, însă atractivitatea zonei a scăzut faţă de perioada comunistă.
Raportul arată că Zona Urbană Funcţională (ZUF) Brăila atrage anual, în medie, aproape 1.000 de locuitori noi, mai ales din zona Galaţi şi Bucureşti, precum şi din alte localităţi din judeţ. Pe de altă parte, zona pierde un număr mai mare de populaţie prin migraţie externă, dar şi internă, cei mai mulţi brăileni plecând în Bucureşti, Galaţi, Constanţa şi Braşov. Raportul arată că în jurul oraşului începe să se manifeste un fenomen de suburbanizare, circa 100 de brăileni se mută anual în comunele din afara oraşului, ceea ce pune probleme la capitolul trafic auto.
Potrivit studiului, în zona Brăila există peste 7.000 de navetişti, adică aproximativ 9% din ocupaţia totală, rata navetismului fiind una dintre cele mai reduse din ţară (ultimul loc în rândul reşedinţelor de judeţ). De asemenea, 75% dintre navetiştii către Brăila sunt muncitori calificaţi şi necalificaţi în domenii cu valoare adăugată scăzută (construcţii, comerţ, port, agricultură, confecţii), cu un nivel scăzut de salarizare, care nu îşi permit costul vieţii din oraşele mari. De aceea, autorii sondajului consideră că este nevoie de creearea de locuri de muncă în sectoare cu personal mai bine remunerat.
La finalul prezentării raportului, autorii au venit cu o serie de recomandări pentru creşterea atractivităţii şi competitivităţii oraşelor secundare.
“Oraşe-magnet. Migraţie şi navetism în România” a fost realizat în urma unui sondaj aplicat pe un eşantion reprezentativ de 1.250 de persoane din România.
