„Începând din anul 2009, Administraţia de la Chişinău s-a orientat spre integrarea europeană a Republicii Moldova. Cu toate acestea, clivajul politic - în principal între formaţiunile proeuropene (Partidul Democrat şi Partidul Liberal-Democrat) şi cele proruse (Partidul Comunist şi Partidul Socialist) - au generat un impas politic semnificativ la Chişinău", explică Stratfor, un institut cu sediul în oraşul american Austin. „Aspiraţiile Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană au suferit o lovitură majoră recent, când premierul proeuropean Chiril Gaburici a demisionat. (...) R.Moldova era deja într-o criză economică majoră. Căderea Guvernului Gaburici a condus la oprirea programelor economice ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional. În plus, Uniunea Europeană a anunţat pe 7 iulie suspendarea finanţării pentru R.Moldova până la formarea noului guvern. Partidele proeuropene au anunţat intenţia de a forma un nou guvern până la sfârşitul lunii iulie, dar disensiunile profunde persistă", subliniază Stratfor.
„Liderii politici români nu pledează pentru reunificare"
„Această situaţie este în interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul Ucrainei. Semnificativa prezenţă militară rusă în regiunea separatistă Transnistria şi în zone proruse precum Găgăuzia conferă Rusiei o importantă pârghie de influenţă asupra Chişinăului", notează Stratfor. „Cu toate acestea, criza politică din Republica Moldova - în special dificultăţile financiare din ce în ce mai mari ale ţării - ar putea oferi o oportunitate României. Situaţia economică precară a Republicii Moldova, despre care publicul crede că este generată în principal de corupţie, ar putea explica de ce recentele manifestaţii în favoarea reunificării cu România au fost unele dintre cele mai ample din ultimii ani", notează agenţia americană de analize.
„Preşedintele României, Klaus Iohannis, nu s-a întâlnit cu manifestanţii, dar a luat act de marşul pentru reunificare şi a declarat ulterior că «oamenii de pe ambele maluri ale Râului Prut se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci şi în comuniune». Declaraţiile de acest tip arată că liderii politici ai României nu pledează pentru reunificare, dar că Bucureştiul rămâne un susţinător-cheie al aprofundării relaţiilor cu Chişinăul în contextul Uniunii Europene", argumentează Stratfor. „România este într-o poziţie bună de a oferi asistenţă financiară, dat fiind că înţelege bine situaţia din R.Moldova şi are interesul strategic de a scoate Chişinăul de pe orbita Moscovei. (...) Însă, chiar dacă actualele condiţii oferă oportunităţi României, Bucureştiul este conştient că se confruntă cu obstacole în demersul de consolidare a influenţei asupra Chişinăului. Timp de mulţi ani, Rusia a fost cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, însă restricţiile comerciale motivate politic au condus la scăderea exporturilor moldovene către Rusia, generând creşterea acestora spre UE, în special spre România", explică Stratfor. „Deficienţele financiare din ce în ce mai mari din R.Moldova, precum şi capacitatea şi voinţa României de a atenua unele dintre problemele economice ale ţării ar putea face ca acest subiect să devină unul de mare interes pentru ambele părţi în viitor", concluzionează Stratfor.
