• 15 familii din Brăila se plâng că au fost ignorate ani la rând de către autorităţi şi aproape “surghiunite” pe o stradă plină “de praf şi de şerpi”, chiar dacă îşi plătesc taxele şi impozitele ca toţi ceilalţi • aceştia locuiesc pe o “uliţă” neasfaltată şi neiluminată la marginea cartierului Vidin, un “apendice” al străzii Calea Galaţi, care însă figurează în acte cu acelaşi nume • 8 ani de zile, susţine Ionel Anghel, locatar al străzii respective, a fost nevoit să meargă în audienţe la Primărie şi CJ Brăila, unde a trecut prin zeci de proceduri birocratice, până când cineva a luat măcar în calcul asfaltarea drumului • ca urmare a insistenţelor sale, la cea mai recentă şedinţă ordinară, consilierii municipali au aprobat, în sfârşit, să solicite terenul respectiv (în total 6.200 m) din proprietatea judeţului, astfel încât să poată interveni în zonă
Aproape opt ani i-a luat unui brăilean până să convingă autorităţile locale că şi o stradă aflată la marginea oraşului, unde locuiesc doar 15 familii, merită să beneficieze de lucruri normale precum serviciul de salubritate, un drum asfaltat, iluminat pe timp de noapte şi de ce nu, deszăpezire iarna. Zeci de audienţe la primar şi la preşedintele Consiliului Judeţean, solicitări verbale, scrise, urmate de răspunsuri seci care au generat, de cele mai multe ori, alte audienţe şi alte solicitări scrise din partea sa. Cam atât de întortocheat ne-a descris Ionel Anghel, un brăilean în vârstă de 46 de ani, că a decurs traseul birocratic, până când a reuşit să îndrepte câteva priviri din administraţie şi pe strada sa, aflată, ce-i drept, la capătul oraşului, undeva la marginea cartierului Vidin. Mai exact, acesta locuieşte pe un drum de 100 m lungime, poziţionat la o distanţă considerabilă de capătul autobuzului 2, spre ieşire din oraş. Interesant este că porţiunea respectivă este considerată, în acte, ca o continuare pentru Calea Galaţi, dar face parte dintr-un teren mai mare de peste 6.200 mp, aflat în prezent în proprietatea judeţului. Ce a cerut Ionel Anghel administraţiei brăilene? Patru lucruri normale: să îi fie asfaltată strada, trecută pe harta oraşului, stâlpii de electricitate existenţi să funcţioneze, iar zona să beneficieze de serviciul de deszăpezire iarna. Ce a reuşit să obţină ca urmare a nenumăratelor sale solicitări, pe lângă nervi şi timp pierdut pe holurile Palatului Administrativ? E simplu. O primă hotărâre a Consiliului Local Municipal, aprobată în luna august, privind preluarea acestui teren în proprietate, astfel încât, într-un viitor apropiat, să înceapă lucrările la asfaltarea drumului. Redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” i-au făcut, recent, o vizită pentru a afla mai multe despre traseul anevoios pe care l-a avut de parcurs până când i-au fost ascultate doleanţele.
Până la intrarea în normalitate mai durează
În cadrul şedinţei ordinare a CLM Brăila de la finele lunii august, consilierii municipali au aprobat, în unanimitate, un proiect privind “înaintarea către Consiliul Judeţean Brăila a propunerii de emitere a unei hotărâri referitoare la transmiterea terenului în suprafaţă de 6.201,00 mp (...) din domeniul public al judeţului şi din administrarea CJ Brăila, în cel al Municipiului şi în administrarea CLM”. Cu alte cuvinte, terenul care cuprinde şi “apendicele” de la Calea Galaţi, pe care îşi au domiciliul cele 15 familii. Hotărârea reprezintă doar un prim pas în rezolvarea problemelor locatarilor de acolo, deoarece traseul birocratic rămâne unul la fel de întortocheat. Acum, Consiliul Judeţean trebuie să emită la rândul său o hotărâre, iar abia după aceea, municipalitatea va putea demara studiile necesare privind o asemenea intervenţie. Însă nu trebuie trecut cu vederea faptul că acest demers a venit tocmai ca urmare a insistenţelor brăileanului Ionel Anghel, după cum se arată chiar în raportul proiectului de hotărâre. “Urmare a solicitării domnului Ionel Anghel domiciliat în Brăila, pe Calea Galaţi, Consiliul Judeţean Brăila a solicitat amenajarea căilor de acces între Calea Galaţi şi cele 15 imobile existente pe teritoriul administrativ al Municipiului Brăila (...), prin transmiterea terenului din domeniul public al Judeţului Brăila în domeniul public al Municipiului”. În acelaşi document se arată că deşi strada are o lăţime de 6 metri, este nevoie ca întregul teren de 6.201 mp să intre în proprietatea municipalităţii pentru a se putea interveni. “Accesul din Calea Galaţi în interiorul parcelei este în lăţime de 6 m, ceea ce impune circulaţia într-un sens cu bucla de întoarcere şi având în vedere dispunerea loturilor atribuite şi accesele acestora spre Calea Galaţi, este necesară amenajarea întregii suprafeţe ca şi cale de acces. După transferarea dreptului de proprietate asupra terenului se vor întreprinde demersurile necesare pentru realizarea acestei amenajări”, scrie în raportului de specialitate al proiectului.
«Ping pong» administrativ cu terenul
După cum ne-a povestit brăileanul Ionel Anghel, atât reprezentanţii Primăriei cât şi cei ai Consiliului Judeţean i-au refuzat iniţial solicitarea pe motiv că terenul cu pricina nu le aparţine. Ştiind că îşi plăteşte taxele în municipiu, acesta a mers în primă fază la Primărie în audienţă, pe vremea când edil-şef era Aurel Simionescu. De acolo a fost trimis către Consiliul Judeţean, numai că nici aici Anghel nu a găsit răspunsul căutat, spunându-i-se că terenul aparţine municipalităţii. În aceste condiţii, brăileanul a solicitat un extras de Carte Funciară de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila pentru a vedea cine este proprietarul terenului şi a descoperit că întreaga stradă se află în proprietatea judeţului Brăila. Revenind indignat la CJ cu acest document, omul a fost în cele din urmă băgat în seamă şi astfel, a început o serie de corespondenţe între CJ şi Primărie privind găsirea unei soluţii. De asemenea, în luna iunie, o echipă a Direcţiei Administrare Patrimoniu Public şi Privat din cadrul CJ Brăila a mers la faţa locului şi a emis o notă de informare asupra zonei respective. În cele din urmă, Anghel ne-a povestit că i s-a cerut să facă o solicitare scrisă către Primărie prin care să ceară preluarea în administrare a terenul de către municipalitate şi o altă solicitare către CJ Brăila pentru a fi de acord cu această predare, lucru care a pus capac răbdării brăileanului. Cu toate acestea, dorind să i se rezolve doleanţele a făcut şi acest pas, astfel încât s-a ajuns, în şedinţa ordinară din luna august, ca această hotărâre de CLM să fie aprobată.
Anghel: “Nu ştiu ce să vă zic, dar au fost extrem de indiferenţi”
O echipă a cotidianului “Obiectiv - Voce Brăilei” a mers la faţa locului pentru a sta de vorbă cu Ionel Anghel şi cu vecinii acestuia în privinţa lipsurilor străzii. Brăileanul ne-a povestit că a cumpărat terenul pe care şi-a construit casa în anul 2004 de la Neculai Capbun, unul dintre proprietarii de acolo, cu menţiunea că acesta era moştenitor al terenului şi că actele de vânzare - cumpărare au fost perfectate chiar de către binecunoscutul notar Vasile Varga. Lucru extrem de interesant, dacă ne gândim că întreaga suprafaţă a terenului figurează la Cadastru ca fiind a CJ Brăila. Potrivit lui Anghel, autorizaţia de construire a casei a fost emisă de Primăria Municipiului Brăila pe vremea când primar era Constantin Cibu, în luna decembrie 2006. “Locuiesc aici, undeva la ieşire din Brăila, la capătul autobuzului 2, în Vidin, către Baldovineşti. S-a făcut acest cartier de case. Am 9 - 10 ani de când locuiesc aici. Suntem vreo 15 familii pe această străduţă perpendiculară cu Calea Galaţi. De fapt, e vorba de 100 de metri care pleacă din Calea Galaţi, adresa tot pe Calea Galaţi o am. Încă de acum 8 ani de zile am început să fac solicitări. Prima a fost legată de gunoi. Toată lumea când m-am mutat eu, arunca hârtii, deşeuri menajere pe stradă. Am mers în audienţă la Primărie (n.r. - primar era Constantin Cibu) şi i-am rugat să trimită să ne ia gunoiul, să facem contract. Vreau să vă spun că au trimis în cele din urmă. Dar atât: gunoiul. Eu am mai reclamat şi alte probleme. La momentul de faţă, fie că vor sau nu, toţi de pe stradă plătesc şi dau gunoiul, nu îl mai aruncă aiurea. Chestiunea asta s-a rezolvat. Dar mai sunt probleme. Avem stâlpi pe stradă, reţeaua este făcută, dar nu ne racordează. Au venit şi au cerut 100 lei de bec. Am zis: de ce să dau eu banul ăsta, când plătesc atâta impozit?! Am o societate şi dau vreo 3.000 lei pe an la stat. Chiar m-am supărat. Am zis, de ce să plătesc eu inclusiv becurile de pe stradă?! Aşa că am tot fost la Primărie într-una la audienţe”, a declarat Anghel, supărat despre cât de complicat a fost să-i convingă pe cei din zona administrativă să plece urechea şi la problemele sale.
Brăileanul ne-a povestit de-a fir a păr cum a ajuns să facă solicitări pentru asfaltarea străzii, pentru că era sătul să se îngroape în noroaie, cum a cerut să aibă iluminat public, sătul să plece la lucru pe întuneric şi cum a solicitat servicii de deszăpezire, sătul să “i se râdă în nas” de câte ori cheama un utilaj să îi desfunde strada. “Iniţial mi-au spus că nu e terenul lor. M-am dus la Cadastru, am făcut solicitare să îmi spună şi mie cine e proprietarul. Din documentul respectiv am văzut că acel teren este recuperat de Consiliul Judeţean Brăila de la Administraţia Domeniului Statului, aşa că CJ este proprietarul actual. Am mers la domnul Viorel Mortu (n.r. - pe vremea când era preşedinte interimar al CJ Brăila) în audienţă şi am făcut şi o solicitare în scris. Mi-au spus că se interesează să vadă cum putem rezolva. Primesc o hîrtie acasă în care mă înştiinţau că nu e terenul lor. De la nu ştiu ce birou. Mă enervez, iau documentul, iau şi schiţa cadastrală şi mă duc la acel birou. Le povestesc care e treaba şi îi întreb cine a pus viza? Nu ştiu ce să vă zic, dar au fost extrem de indiferenţi. Deci, eu, ca un cetăţean care, să zicem că habar nu am de nimic, pe unde trebuie să umblu, a trebuit să fac personal solicitare către Consiliul Judeţean să predea acel teren municipiului Brăila şi către Municipiul Brăila să preia acel teren. Vă daţi seama?! Eu am venit la Primărie că sunt cetăţean al oraşului, plătesc taxe. Eu am cerut asta, restul e treaba lor. Nu mă puneţi pe mine să îi întreb pe cei de la judeţ: «Domnule, nu vreţi să daţi terenul ăsta?». Dar într-un final am făcut hârtii în ambele părţi ca să rezolvăm într-un fel cu acest drum de 100 m, că atât are. Acum s-a dat această hotărâre de CLM. Dar nu mă las. O să tot merg în audienţe”, a mai adăugat Anghel. Acesta a ţinut să precizeze că pe stradă sunt şi copii şi elevi, un motiv în plus pentru care a cerut ca zona să fie iluminată. “În fine, m-am chinuit mult. Dar m-aş bucura măcar aşa să rezolv situaţia asta în 3 - 4 ani de zile. Te lupţi cu morile de vânt!”, a mai punctat brăileanul, dezamăgit, cu precizarea că în urmă cu câţiva ani a încercat chiar el să asfalteze o parte din stradă, în faţa casei sale, pentru a nu se mai încărca zilnic de noroi, însă nu a fost suficient.
Zonă sit istoric
Potrivit lui Ionel Anghel zona respectivă ar fi considerată sit istoric, însă autorităţile nu ne-au putut lămuri deocamdată în această privinţă. “Parte din loturile de pe acest teren sunt considerate sit istoric. Nu ştiu exact. Dar unii vecini nu au putut să sape o cazma fără să vină o echipă de la Muzeu să îşi dea aprobarea. Dar nu e valabil pentru toată lumea. Aici undeva, mai jos sunt nişte tuneluri din cărămidă construite. Hrube, probabil”, ne-a spus Anghel. În ceea ce îi priveşte pe vecinii acestuia, câţiva dintre ei au ţinut să precizeze că mai au câteva nemulţumiri. Pe lângă problemele ridicate deja de Anghel, aceştia au vorbit despre lipsa unui sistem de canalizare, dar şi despre redirecţionarea traficului greu de pe Calea Galaţi, pentru că li se dărâmă casele. “Nu avem canalizare. Fiecare e pe cont propriu aici. Dar drumul în sine e problema cea mai mare. Impozitul e prea mare pentru zona asta. Aici e mai rău ca la ţară: câmp, şerpi, praf. Noaptea nu avem lumină. Iarna, trec cei cu deszăpezirea, dar aici nu vor să intre. Măcar să îi fi spus fundătura nu ştiu care, dar se mai cheamă şi Calea Galaţi!”, ni s-au plâns vecinii.
Primarul susţine că problema e ca şi rezolvată, însă că va mai dura
Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, primarul Marian Dragomir a ţinut să precizeze că problema preluării terenului respectiv de către municipalitate este aproape de finiş. Cu toate acestea edilul-şef a ţinut să atragă atenţia că parcursul este unul dificil în continuare, în sensul că până la asfaltarea străzii ar mai trebui efectuate câteva proceduri standard, printre care şi întocmirea unui studiu DALI. “Într-adevăr, a fost un traseu birocratic dificil. Dar principalul lucru este că s-a rezolvat. Acum terenul va aparţine Primăriei Municipiului Brăila. La propunerea primarului municipiului toţi consilierii au votat în unanimitate ca Primăria Municipiului Brăila să preia acest teren de la Consiliul Judeţean. Urmează apoi o procedură pentru întocmirea unui DALI ca să vedem ce trebuie să facem acolo. Apoi urmează să fie inclus în program. Totuşi, să nu uităm faptul că această stradă am preluat-o acum, tocmai pentru a rezolva o problemă, dar sunt multe alte străzi care aşteaptă asfaltarea de foarte mult timp. Cu siguranţă le vom face pe toate, dar trebuie să parcurgem nişte etape absolut normale şi legale”, a declarat Dragomir. Întrebat despre faptul că în zonă ar exista hrube, sursa citată nu a putut oferi mai multe explicaţii. “Eu nu ştiam nimic despre situl istoric. Dacă dânsul (n.r. Ionel Anghel) ştie ceva atunci să facă şi dovada, poate aflăm şi noi. Eu nu ştiam lucrul acesta. Oricum, în privinţa terenului sunt convins că se va da hotărârea din partea CJ Brăila”, a mai adăugat primarul.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac a punctat că va urma o hotărâre în legătură cu această temă, cel mai probabil la viitoarea şedinţă ordinară de la finele lunii. “Dacă nu le dăm terenul celor de la municipiu nu pot face investiţia. Până la urmă oricum e în municipiu zona respectivă”, a afirmat Chiriac.
