• senatorul PSD Ion Rotaru a comentat, recent, procentul ridicat de terenuri agricole vândute în ultimii ani către cetăţeni străini, făcând precizarea că este nevoie de adoptarea unui pachet de măsuri, astfel încât investitorii autohtoni să fie sprijiniţi • de cealaltă parte, agricultorul Marcel Cucu, candidat la Senat din partea Alianţei Noastre România a punctat că legea făcută chiar de Guvernul PSD în 2014 a condus la acest rezultat, deşi s-a vorbit şi atunci despre măsuri protecţioniste faţă de terenurile din ţara noastră
Problema achiziţionării de către străini a unui procent tot mai mare de terenuri agricole în România a stârnit interesul unora dintre participanţii brăileni la cursa electorală pentru Parlament. Mai exact, senatorul Ion Rotaru, prima opţiune a PSD-iştilor brăileni pentru încă un mandat în Senat, a comentat recent pe această temă, plecând de la informaţiile vehiculate la nivel naţional, conform cărora, procentul proprietarilor de terenuri agricole de altă naţionalitate decât română, a urcat la aproximativ 30%. PSD-istul a punctat că legea privind vânzarea terenurilor agricole nu a venit în paralel cu aprobarea unui set de măsuri care să sprijine investitorii români să cumpere astfel de proprietăţi, lucru care ar trebui totuşi realizat.
„Probabil că această decizie ar fi trebuit să fie luată mult mai demult. Deja, astăzi, o mare parte din pământul românesc este înstrăinat. Avem însă ţări membre ale UE care au altă legislaţie, ţări în care nu s-a vândut niciun hectar de teren. Probabil că politica ce trebuia aplicată atunci când s-a liberalizat - să spunem aşa -, vânzarea pământului, ar fi trebuit să vină la pachet cu măsuri care să susţină din punct de vedere financiar investitorii autohtoni. Eu am informaţii că, de pildă, oamenii de afaceri din Italia au fost susţinuţi de bănci fără niciun fel de rezervă cu dobânzi foarte mici sau aproape fără dobândă pentru a cumpăra pământ. Noi n-am avut o politică a Băncii Naţionale, a băncilor din această ţară care să susţină cumpărarea pământului de către români. Şi iată că ne aflăm în această situaţie, în care o mare suprafaţă de teren este înstrăinată prin diverse ţări şi la diverşi oameni de afaceri. Lucru care până la urmă ţine de o reglementare a Uniunii Europene,
ţine de ceea ce înseamnă libera circulaţie, de cele patru principii: mărfuri, produse, servicii, forţă de muncă. Vom vedea cum se derulează în continuare”, a declarat Rotaru.
Social-democratul, a precizat că din punctul său de vedere ar trebui să existe măsuri care să protejeze investitorii români, prin urmare ar trebui adoptat un astfel de pachet de finanţare prin intermediul băncilor.
Marcel Cucu: «Prin această lege s-au creat facilităţi străinilor»
De cealaltă parte, agricultorul Marcel Cucu, candidat la Senat din partea Alianţei Noastre România Brăila, formaţiune care a anunţat încă de la apariţie că are ca obiectiv fundamental stoparea înstrăinării proprietăţilor agricole, s-a arătat extrem de deranjat de acest fenomen. Cucu a precizat că Legea privind vânzarea terenurilor a fost concepută prost încă de la început, chiar de Ministerul Agriculturii, condus la vremea respectivă de Daniel Constantin, în timpul guvernării PSD-iste.
“Aşa cum am spus de foarte multe ori, această lege a creat facilităţi mai mari cumpărătorilor din exterior. Din punctul meu de vedere, în această piaţă a terenurilor există o mare lacună: ca europeni ce suntem, ar trebui să avem aşa-numita egalitate de şanse. Este un principiu european. Până în 2014 cumpărarea terenurilor s-a făcut pe vechea lege, astfel că nu se permitea persoanelor fizice care nu erau rezidente să o facă. Se cumpăra prin societăţi comerciale. Ei bine, acolo au existat nişte facilităţi inclusiv din partea statelor din care erau investitorii. Băncile, statul le puneau la dispoziţie o mulţime de resurse, dobândă zero, termen nelimitat. Lucruri care intrau într-o concurenţă total neloială. Ei bine, această chestiune se pare că s-a perpetuat. Noi în niciun caz nu avem posibilitatea investitorului străin, european. Noi nu avem credite cu durată de zeci de ani, cum au celelalte ţări, cu dobândă apropiată de zero. Noi avem credite cu dobândă destul de mare pentru un asemenea gen de investiţie şi pe termen foarte scurt. Nu am auzit de credite pentru cumpărarea terenurilor mai mari de 5 sau 8 ani. În această situaţie, evident că fermierul român este pus în inferioritate. Şi atunci au tăbărât pe vânzarea terenurilor, inclusiv prin fonduri de investiţii din afară. Legea 17/2014 aşa cum a fost ea concepută ca proiect la nivelul Ministerului Agriculturii şi a celorlalte ministere care s-au implicat, nu a creat niciun fel de piedici cumpărătorilor străini. Ba dimpotrivă. S-au creat facilităţi, aş putea spune. Pentru că de atunci şi până în prezent s-au vândut suprafeţe importante”, a declarat Cucu, revoltat.
ANR-istul a mai precizat că a participat, la vremea respectivă, la dezbaterea proiectului de lege însă propunerile venite din partea sindicatelor şi asociaţiilor nu au fost luate în seamă de Minister.
“Noi ne-am zbătut atunci foarte mult pentru a se crea nişte pârghii prin care măcar să se faciliteze fermierului român cumpărarea, dacă nu chiar să împiedicăm eventuale abuzuri de achiziţii de teren. Am vorbit despre cetăţeni străini cu oarece rezidenţă, cu oarece pregătire, cu limitarea transferului producţiei către alte pieţe decât cea din România. Condiţii mai aspre. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Din păcate s-a ajuns acolo, încât, la ora actuală se vorbeşte de peste 30% din terenurile agricole româneşti vândute. Şi mai rău decât atât, parte din ele sunt folosite pentru afaceri imobiliare, nu pentru producţie agricolă”, a mai completat sursa citată.
