• bustul din faţa Palatului Agriculturii, grupul statuar din fosta Piaţă Regală, busturile filantropilor Ana şi Nedelcu P. Chercea, obeliscul din Parcul Monument - sunt doar câteva dintre monumentele dispărute ale Brăilei • dărâmate de comunişti sau furate în era postdecembristă, statuile de bronz şi marmură erau parte din istoria acestor meleaguri • în 1938, statuia din faţa Palatului Agriculturii valora 200.000 de lei, cât ceasul din Centrul Vechi • două biserici brăilene au fost rase de pe faţa pământului în anii '60
Potrivit marelui om politic şi istoric Nicolae Iorga, “un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii”.
Noi, brăilenii, ne cunoaştem doar în parte istoria, pentru că au avut grijă alţii să ne-o mutileze şi să o rescrie după propriul interes. Biserici dinamitate, statui date jos de pe soclu şi duse la topit, bijuterii arhitectonice demolate sau lăsate să se prăbuşească, hrube astupate cu excavatorul - aceasta este “moştenirea” pe care ne-a lăsat-o “epoca de aur”, după jumătate de veac de dictatură comunistă. Străinii se laudă cu monumente vechi de secole, pentru că nimeni nu a avut neobrăzarea să se atingă de ele. Noi, însă, am distrus şi nu am mai pus la loc nimic. De parcă n-ar fi fost de ajuns, după '89, s-au furat până şi statuile de bronz din Cimitirul “Sf. Constantin”, iar mormintele eroilor au fost profanate.
Biserici dinamitate
Dacă ar fi să facem un scurt “inventar” al monumentelor existente înainte de venirea la putere a comuniştilor, la loc de cinste s-ar afla, desigur, biserica “Sfânta Parascheva”, catedrală a Brăilei dinamitată de autorităţi în anii '60. Nu a fost singurul lăcaş sfânt dărâmat cu brutalitate în “dictatura roşie”. Pe locul unde se află acum aşa-zisul Palat al Telefoanelor, se afla biserica “Sf. Spiridon Vechi” - atestată documentar înainte de 1840 - demolată cam în aceeaşi perioadă cu “Sf. Parascheva”. Puţini brăileni ştiu că pe “lista neagră” se afla şi biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, din Centrul Vechi, monument vechi de 300 de ani - ridicat de turci pe vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu - dar care a scăpat de la demolare prin strădania preotului Al. Mateescu. Părintele Mateescu a slujit aici vreme de 64 de ani şi s-a mutat cu pace la Domnul în anul 1998, la venerabila vârstă de 94 de ani, după ce reuşise să salveze biserica de la demolare.
Biserica Grecească din Brăila, monument ridicat pe vremea domnitorului Cuza, la 1863, a supravieţuit tăvălugului comunist, dar mutilată, cu turnul de la faţadă redus la jumătate (dovadă stau fotografiile cu sfântul lăcaş, realizate în perioada interbelică).
După venirea comuniştilor la putere şi abdicarea forţată a Regelui Mihai I, autorităţile atee şi-au vărsat ura împotriva intelectualităţii, după modelul maoist, desfiinţând bibliotecile şi şcolile particulare. Concomitent, au fost lichidate statuile şi clădirile emblematice ale urbei.
Ca să scape de la demolare, ceasul din Centrul Vechi s-a trezit cu secera şi ciocanul deasupra. Busturile de bronz ale ctitorilor, aşezate în faţa Şcolii “Nedelcu P. Chercea” din cartierul cu acelaşi nume (realizate de artistul Fr. Stork), au fost date jos şi duse la topit. Cei mai de seamă filantropi ai Brăilei, Nedelcu şi Ana P. Chercea au ctitorit biserica “Sf. Mare Mucenic Mina”, primăria, dispensarul şi şcoala din cartierul Chercea, însă comuniştii au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca să le întineze memoria.
La capitolul “monumente dispărute” mai amintim celebrul Teatru Passalaqua (unde rulau filme încă dinainte de Primul Război Mondial) - aflat pe locul unde acum se află Cinema Central - precum şi Hanul lui Ceapâru, fost sediu al Muzeului Brăilei, demolat cu brutalitate ca să facă loc blocurilor de la Hristo Botev. De asemenea, Hipodromul de cai al Brăilei, care a dat numele cartierului, a dispărut şi el.
Monumente rase de pe faţa pământului
Ridicat în anul 1834, după eliberarea Brăilei de sub turci, celebrul monument străjit de tunuri şi având în vârf crucea biruitoare înfiptă în semilună, a fost ras de pe faţa pământului în anul 1917, pe timpul ocupării oraşului de către trupele germano-bulgaro-turce. A rămas doar numele parcului care-l adăpostea: Monument.
Demnă de toată lauda este strădania arhiviştilor brăileni care au identificat, în premieră, dovezi ale existenţei unor monumente vechi, astăzi dispărute. Astfel, cercetând arhivele vremii, Ştefania Botez, consilier superior în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale (SJAN), a descoperit un inventar (numit la acea vreme “cazier”) cu bunurile aflate în proprietatea Primăriei Brăila în anii 1938-1940. Întocmit pe timpul primarului Traian Ţino, avocat de renume, documentul scoate la iveală faptul că primăria deţinea moşii în judeţul Putna, la Clipiceşti, donate de fostul primar Dumitru Ionescu prin testament (odată cu actualul Teatru Maria Filotti). Astfel de inventare au fost întocmite încă din anul 1870, însă doar unul a ajuns până în zilele noastre.
Potrivit preţiosului document, în anul 1938, în faţa Palatului Agriculturii era amplasat bustul de bronz al fostului ministru A. Constantinescu. Ministrul Constantinescu a donat suma de 500.000 lei când s-a pus temelia Palatului Agriculturii. În semn de mulţumire, municipalitatea i-a ridicat o statuie al cărei soclu avea şase mp. Ridicat în anul 1936, bustul de bronz valora 200.000 lei, şi tot 200.000 lei valora şi Ceasul din Centru, donat urbei de comerciantul Naum, în anul 1909. Monumentul a fost dărâmat de comunişti, cu soclu cu tot, iar în locul său se află acum o parcare. În anii '90, se zvonise că în faţa Palatului Agriculturii ar fi fost îngropată statuia ecvestră a Regelui Carol I, însă verificările făcute ulterior (s-a săpat chiar o groapă cu excavatorul) n-au condus la niciun rezultat.
Potrivit documentelor arhivistice, pe Aleea Carol II din Parcul Monument se afla Troiţa ridicată de cercetaşii brăileni în anul 1936. Cioplit în lemn, monumentul era unul impresionant: avea trei metri înălţime şi un soclu de nouă mp. Troiţa a dispărut odată cu venirea comuniştilor la putere.
Documentele vorbesc de un alt important monument care ar fi existat la Brăila, în perioada interbelică. Este vorba de Monumentul întregirii neamului, operă a sculptorului Oscar Spaethe. Potrivit publicaţiei România Nouă Ilustrată (numărul din aprilie 1928), grupul statuar ridicat în Piaţa Regală din Brăila (zona intersecţiei străzii Regale cu B-dul Carol) era o alegorie: Făt-Frumos învinge “balaurul străinismului”, iar la baza soclului România (reprezentată de o femeie) strânge la piept surorile dezrobite, adică provinciile alipite în anul 1918. Publicaţia prezenta, totodată, fotografia monumentului. Ce s-a întâmplat cu Monumentul întregirii neamului de la Brăila, rămâne o enigmă.
Cert este că autorităţile comuniste au distrus în mod sistematic arhitectura oraşului-port, ca să facă loc ghetourilor muncitoreşti, şi au batjocorit testamentele înaintaşilor noştri, iar unde nu au putut dărâma, au mutat pur şi simplu monumentele, după modelul mai-marilor capitalei. Aşa s-a întâmplat cu statuia sublocotenentului-erou Ecaterina Teodoroiu, realizată în anul 1926 din iniţiativă privată, care s-a aflat, iniţial, pe Calea Galaţi, în faţa bisericii “Sf. Ioan Botezătorul”.
După evenimentele din decembrie '89 se părea că distrugerile vor înceta, însă n-a fost aşa. Dimpotrivă. Hoţii de fier vechi au dat jos de pe soclu şi au făcut bucăţi bustul de bronz al fostului primar al Brăilei, N. V. Perlea - monument realizat de sculptorul Dimitrie Paciurea - ridicat la mormântul defunctului, de la Cimitirul “Sf. Constantin”. Bustul generalului de divizie Ion Macri, aşezat în Cimitirul Eroilor de la “Sf. Constantin”, a fost furat de hoţii de fier vechi în aprilie 2006. Realizat în 1923, de artistul Varo Ionescu, bustul n-a mai fost recuperat niciodată, deşi hoţii au fost prinşi şi condamnaţi la închisoare.
Nu în ultimul rând, în anul 2012, a fost furat vulturul de bronz amplasat pe Monumentul eroilor brăileni din Primul Război Mondial, din vecinătatea bisericii “Sf. Mina”. Ridicat pe cheltuiala filantropului Nedelcu P. Chercea, monumentul îi evocă pe eroii cherceni care şi-au dat viaţa pentru patrie. Cu toate acestea, hoţilor le-a păsat doar de cele 30 de kilograme de bronz, cât avea vulturul.
Iar dacă nu pot fura, distrug. Aşa s-a ales praful de fostul Hotel Bristol (“Pescăruş”), de pe strada Regală, şi de fostul sediu al CEC - clădiri emblematice ale Brăilei - care stau să cadă.