Chiul in masa, elevi exmatriculati ori sanctionati cu scaderea notei la purtare. Reprezinta acestea un fenomen cronicizat, la Braila? Se pare ca da. Asta daca tinem cont de cifrele prezentate de ISJ presei si raportate catre Ministerul Educatiei, cifre care plaseaza Braila pe un deloc onorant loc 2 in topul judetelor problema, in ceea ce priveste educatia. La o privire mai atenta asupra statisticilor date publicitatii de ISJ Braila, observam ca cifrele vehiculate sint trintite in tabele intr-o aiureala totala si ca, prin urmare, Braila nu are o situatie reala, corecta, a elevilor exmatriculati ori sanctionati.
Asa se face ca desi a trecut aproape un an de la sfirsitul semestrului I al anului scolar trecut, Inspectoratul Scolar nu are o evidenta corecta cu numarul de elevi care au frecventat scoala in acea perioada si numarul de elevi sanctionati.
Statistica furnizata de Inspectoratul Scolar referitoare la miscarea si starea disciplinara a elevilor la sfirsitul semestrului I al anului scolar trecut ar trebui sa furnizeze date despre numarul de elevi inscrisi la inceput de an scolar, numar de elevi ramasi la sfirsitul semestrului, elevii plecati in alt judet si elevii veniti din alt judet, numarul de elevi cu abateri disciplinare, numar de elevi eliminati pentru absente si pentru alte motive si numar de elevi exmatriculati pentru absente sau pentru alte motive. In final, tabelul mai are o coloana cu numarul de elevi cu nota scazuta la purtare. Conform acestei statistici, peste 23% dintre elevi au primit diverse sanctiuni, mai grave sau mai usoare, in semestrul mentionat. La o privire mai atenta a cifrelor din tabel am observat ca acestea nu aveau nici o logica, deci numarul rezultat de sanctiuni administrate elevilor este incorect.
De exemplu, la categoria invatamint postliceal, figurau la rubrica total de elevi la inceputul anului scolar 70 de persoane, iar la sfirsitul semestrului 78 de persoane ramase. Adica, din 70 au "ramas" 78, in conditiile in care regulamentul scolar prevede foarte clar ca pe parcursul unui semestru nu se pot face transferuri. Cele 70 de persoane erau impartite apoi pe doua categorii, scoli postliceale si scoli de maistri. In dreptul primei categorii, la inceputul anului scolar figurau 599 de persoane, iar in dreptul celei de-a doua categorii 72 de persoane. Totalul acestora este departe de cele 70 de persoane care figurau initial.
Si la invatamintul profesional este aceeasi situatie. La total figureaza la inceputul anului scolar 2.609 elevi, apoi cind se discuta despre elevii din Scolile de Arte si Meserii (SAM), practic acelasi lucru, numarul total de elevi la inceput de an scolar este de 3.204. La rindul lor, elevii de la SAM sint impartiti in trei categorii: clasa a IX-a - 1.371 de elevi, clasa a X-a - 1.189 de elevi si anul de completare - 1.093 de elevi. Suma acestor trei categorii este de 3.653, adica mai mult decit totalul scris la inceput.
La invatamintul primar, la inceput de an scolar erau 12.825 de elevi, iar la sfirsitul semestrului au ramas 12.674, adica au plecat 151 de elevi. In coloanele alaturate se precizeaza la rubrica miscarea elevilor, citi au venit din alt judet si citi au plecat in alt judet. Din aceasta diferenta rezulta ca au plecat in alt judet cu 101 elevi mai mult decit au venit, deci diferenta dintre cei inscrisi la inceput de an si cei ramasi la sfirsit de semestru ar fi trebuit sa fie 101, nu 151.
Cu astfel de greseli este plin tot tabelul. In incercarea de a lamuri problema, reporterii nostri au solicitat citeva explicatii de la cei care au furnizat statistica, insa nimeni dintre cei implicati nu a putut sa o ofere. Impreuna cu inspectorul care raspunde de imaginea ISJ, prof. Maria Stefan, s-a mers la compartimentul informatizare. Aici, responsabilul compartimentului, ing. Ionel Vlad, a spus ca nu stie de ce apar acele neconcordante, ca nu are o situatie pe scoli, ca fiecare scoala trebuia sa introduca singura acele informatii in Baza de Date Nationala a Educatiei (BDNE) si, probabil, nu au facut acest lucru corect. Unde s-a gresit, nu se poate sti. Mai departe, s-a incercat obtinerea unei explicatii de la departamentul "Reteaua scolara" si apoi de la superiorul direct al acestui compartiment, inspectorul scolar general adjunct Lucica Visalon, insa nimeni nu a stiut ce s-a intimplat, nu a oferit nici o explicatie pentru greselile constatate si reporterii nostri au ajuns din nou la compartimentul "Informatizare".
Introducerea datelor de la Braila in BDNE - sistem "hei, rup!"
Programul BDNE a fost lansat in septembrie 2005 la nivel national de catre Ministerul Educatiei. La nivelul fiecarui Inspectorat trebuia stabilite centre de colectare a datelor, iar directorii ar fi trebuit sa trimita la aceste centre date statistice scrise, semnate si stampilate. Atunci sarcina nu a fost tratata cu toata atentia la Braila. Din surse demne de incredere am aflat ca scolilor nu li s-a spus exact ce au de facut, persoanele care trebuia sa lucreze efectiv la introducerea datelor nu li s-a facut nici un instructaj, iar ministerul nu a asigurat nici resursele umane necesare pentru acest volum foarte mare de munca. Cind Ministerul Educatiei a vazut in februarie 2006 ca informatiile necesare nu erau introduse, a trimis un ordin prin care directorilor li se cerea imperativ sa rezolve problema in doua saptamini. In sistem "hei, rup!" s-a rezolvat problema si la Braila. Initial, au fost stabilite anumite centre de colectare si introducere a datelor, insa anul trecut conducerea ISJ a lasat mina libera scolilor, cele care doreau isi puteau introduce singure datele. La alte inspectorate scolare s-au facut publice toate aceste informatii din timp, s-au facut publice scolile care erau stabilite a fi centre de colectare a datelor, iar informatiile au ajuns corect in BDNE. La Braila, fiecare a rezolvat problema asa cum s-a priceput. Interesant este faptul ca aplicatia nu lasa pe cel care introducea datele sa treaca mai departe daca nu se verifica si cheia, adica cifrele nu erau corecte. Ce s-a intimplat de statistica oferita de ISJ are asemenea neconcordante grave nu am reusit sa aflam, insa este grav ca asemenea statistica a fost data in mass-media fara a oferi macar o bruma de explicatii. Aceste date au fost publicate si in ziarul "Gindul" in luna august, iar Braila s-a situat pe locul doi la elevi sanctionati, dupa Bucuresti, un loc deloc onorant. Ca situatia nu reflecta realitatea, pare sa nu intereseze pe nimeni.
Elevii ajung sa fie exmatriculati din cauza familiilor dezorganizate din care provin si a lipsei banilor
Din situatia statistica a ISJ nu am putut avea cifre concrete, corecte referitoare la miscarea elevilor sau la sanctiunile primite de ei in anul scolar 2007-2008. Singurul lucru care reiese, cit de cit, din statistica ISJ-ului este acela ca in liceele brailene au loc cele mai multe acte de indisciplina.
Curiosi, totusi, sa aflam cum se prezinta situatia la "capitolul indisciplina" in grupurile scolare si care sint principalii factori ce influenteaza negativ elevii, reporterii "Obiectiv - Vocea Brailei" au discutat cu citiva dintre directorii unitatilor de invatamint.
Din cele spuse de conducatorii institutiilor, cel mai adesea elevii lipsesc de la scoala si ajung, in cele din urma, sa fie exmatriculati din cauza ca provin din familii dezorganizate, parinti divortati, plecati sa munceasca pe meleaguri straine sau din pricina posibilitatilor financiare reduse. Parintii aleg sa plece in Spania sau Italia pentru a putea oferi copiilor un trai decent, dar ii lasa pe acestia in grija rudelor. Tristi, singuri, fara sprijinul si mingiierea mamei sau a tatalui, adolescentii lasati in voia sortii de multe ori se abat de la calea dreapta. Educatia copiilor ai caror parinti sint plecati la munca in strainatate se face pe messenger sau prin telefon. "Noi am avut in jur de zece mustrari scrise, sase preavize la ciclul superior si sase exmatriculari. In cele mai multe cazuri absentele elevilor se datoreaza lipsei de interes a familiilor, a familiilor dezorganizate sau din cauza ca parintii pleaca in strainatate, iar copiii au tendinta de a-i urma. De curind, la una dintre clasele de a IX-a, a venit o doamna psiholog. In momentul in care i-a intrebat pe elevi citi parinti sint plecati afara, au ridicat mina cinci, sase. La cea de-a doua intrebare, citi parinti sint despartiti, au ridicat mina in jur de zece elevi. In total, mai mult de jumatate de clasa se confrunta cu astfel de probleme. De altfel, elevii mai renunta la scoala si pentru ca sint din judet, iar parintii nu ii pot sustine din punct de vedere financiar", a punctat directorul Grupului Scolar "C. D. Nenitescu", prof. Mioara Gurau.
De aceeasi parere este si directorul Grupului Scolar "Gh. K. Constantinescu", prof. Maria Risnoveanu: "Din cei 1.500 de elevi, noi am avut 72 de exmatriculati. Principala cauza este starea socio - economica a familiei. Nevoile materiale ii determina pe unii sa mearga la munca si lasa la o parte studiul. Cei mai multi copii care vin la grupurile scolare provin din familii nu tocmai bune. Majoritatea elevilor isi completeaza cei sapte ani de acasa prin educatia pe care le-o dam noi, la scoala. Am intilnit situatii in care elevii nu stiau nici datele de nastere ale parintilor, nu stiau sa spuna "La Multi Ani", iar vocabularul lasa de dorit. Acum ceva timp am avut un caz, o eleva de clasa a XII-a, care avea parintii plecati in strainatate. Injura totii profesorii, avea un limbaj extrem de vulgar si a fost exmatriculata. Noi facem tot ceea ce ne sta in putinta, psihologul scolar ii convoaca tot timpul sa vina la cabinet pentru a comunica, a socializa, dar nu-i putem salva pe toti."
La Grupul Scolar "Panait Istrati" au fost exmatriculati 38 de elevi de la clasele a XI-a, a XII-a si a XIII-a ruta progresiva. Pentru cei mai multi, aceasta a fost consecinta numarului mare de absente acumulate. "Din cauza situatiilor materiale precare renunta la scoala in favoarea unui job", ne-a spus si directorul de la "Istrati", prof. Elena Comisan.
Asadar, in majoritatea cazurilor, elevii ajung sa fie exmatriculati din cauza lipsei banilor si a educatiei incomplete oferite de parintii care au ales sa mearga la munca peste hotare. De cele mai multe ori, aceste situatii grele prin care trec elevii isi pun amprenta si asupra performantelor scolare, astfel ca la aceste scoli promovabilitatile la examenele nationale lasa de dorit. Daca ISJ ar fi putut oferi o situatie clara cu aceste sanctiuni primite de elevi, poate ca s-ar fi putut lua niste masuri care sa se dovedeasca eficiente. Asa, fiecare scoala incearca, prin propriile metode, sa-si rezolve problemele, fara sa existe un program clar, coordonat de la nivelul ISJ.
Asa se face ca desi a trecut aproape un an de la sfirsitul semestrului I al anului scolar trecut, Inspectoratul Scolar nu are o evidenta corecta cu numarul de elevi care au frecventat scoala in acea perioada si numarul de elevi sanctionati.
Statistica furnizata de Inspectoratul Scolar referitoare la miscarea si starea disciplinara a elevilor la sfirsitul semestrului I al anului scolar trecut ar trebui sa furnizeze date despre numarul de elevi inscrisi la inceput de an scolar, numar de elevi ramasi la sfirsitul semestrului, elevii plecati in alt judet si elevii veniti din alt judet, numarul de elevi cu abateri disciplinare, numar de elevi eliminati pentru absente si pentru alte motive si numar de elevi exmatriculati pentru absente sau pentru alte motive. In final, tabelul mai are o coloana cu numarul de elevi cu nota scazuta la purtare. Conform acestei statistici, peste 23% dintre elevi au primit diverse sanctiuni, mai grave sau mai usoare, in semestrul mentionat. La o privire mai atenta a cifrelor din tabel am observat ca acestea nu aveau nici o logica, deci numarul rezultat de sanctiuni administrate elevilor este incorect.
De exemplu, la categoria invatamint postliceal, figurau la rubrica total de elevi la inceputul anului scolar 70 de persoane, iar la sfirsitul semestrului 78 de persoane ramase. Adica, din 70 au "ramas" 78, in conditiile in care regulamentul scolar prevede foarte clar ca pe parcursul unui semestru nu se pot face transferuri. Cele 70 de persoane erau impartite apoi pe doua categorii, scoli postliceale si scoli de maistri. In dreptul primei categorii, la inceputul anului scolar figurau 599 de persoane, iar in dreptul celei de-a doua categorii 72 de persoane. Totalul acestora este departe de cele 70 de persoane care figurau initial.
Si la invatamintul profesional este aceeasi situatie. La total figureaza la inceputul anului scolar 2.609 elevi, apoi cind se discuta despre elevii din Scolile de Arte si Meserii (SAM), practic acelasi lucru, numarul total de elevi la inceput de an scolar este de 3.204. La rindul lor, elevii de la SAM sint impartiti in trei categorii: clasa a IX-a - 1.371 de elevi, clasa a X-a - 1.189 de elevi si anul de completare - 1.093 de elevi. Suma acestor trei categorii este de 3.653, adica mai mult decit totalul scris la inceput.
La invatamintul primar, la inceput de an scolar erau 12.825 de elevi, iar la sfirsitul semestrului au ramas 12.674, adica au plecat 151 de elevi. In coloanele alaturate se precizeaza la rubrica miscarea elevilor, citi au venit din alt judet si citi au plecat in alt judet. Din aceasta diferenta rezulta ca au plecat in alt judet cu 101 elevi mai mult decit au venit, deci diferenta dintre cei inscrisi la inceput de an si cei ramasi la sfirsit de semestru ar fi trebuit sa fie 101, nu 151.
Cu astfel de greseli este plin tot tabelul. In incercarea de a lamuri problema, reporterii nostri au solicitat citeva explicatii de la cei care au furnizat statistica, insa nimeni dintre cei implicati nu a putut sa o ofere. Impreuna cu inspectorul care raspunde de imaginea ISJ, prof. Maria Stefan, s-a mers la compartimentul informatizare. Aici, responsabilul compartimentului, ing. Ionel Vlad, a spus ca nu stie de ce apar acele neconcordante, ca nu are o situatie pe scoli, ca fiecare scoala trebuia sa introduca singura acele informatii in Baza de Date Nationala a Educatiei (BDNE) si, probabil, nu au facut acest lucru corect. Unde s-a gresit, nu se poate sti. Mai departe, s-a incercat obtinerea unei explicatii de la departamentul "Reteaua scolara" si apoi de la superiorul direct al acestui compartiment, inspectorul scolar general adjunct Lucica Visalon, insa nimeni nu a stiut ce s-a intimplat, nu a oferit nici o explicatie pentru greselile constatate si reporterii nostri au ajuns din nou la compartimentul "Informatizare".
Introducerea datelor de la Braila in BDNE - sistem "hei, rup!"
Programul BDNE a fost lansat in septembrie 2005 la nivel national de catre Ministerul Educatiei. La nivelul fiecarui Inspectorat trebuia stabilite centre de colectare a datelor, iar directorii ar fi trebuit sa trimita la aceste centre date statistice scrise, semnate si stampilate. Atunci sarcina nu a fost tratata cu toata atentia la Braila. Din surse demne de incredere am aflat ca scolilor nu li s-a spus exact ce au de facut, persoanele care trebuia sa lucreze efectiv la introducerea datelor nu li s-a facut nici un instructaj, iar ministerul nu a asigurat nici resursele umane necesare pentru acest volum foarte mare de munca. Cind Ministerul Educatiei a vazut in februarie 2006 ca informatiile necesare nu erau introduse, a trimis un ordin prin care directorilor li se cerea imperativ sa rezolve problema in doua saptamini. In sistem "hei, rup!" s-a rezolvat problema si la Braila. Initial, au fost stabilite anumite centre de colectare si introducere a datelor, insa anul trecut conducerea ISJ a lasat mina libera scolilor, cele care doreau isi puteau introduce singure datele. La alte inspectorate scolare s-au facut publice toate aceste informatii din timp, s-au facut publice scolile care erau stabilite a fi centre de colectare a datelor, iar informatiile au ajuns corect in BDNE. La Braila, fiecare a rezolvat problema asa cum s-a priceput. Interesant este faptul ca aplicatia nu lasa pe cel care introducea datele sa treaca mai departe daca nu se verifica si cheia, adica cifrele nu erau corecte. Ce s-a intimplat de statistica oferita de ISJ are asemenea neconcordante grave nu am reusit sa aflam, insa este grav ca asemenea statistica a fost data in mass-media fara a oferi macar o bruma de explicatii. Aceste date au fost publicate si in ziarul "Gindul" in luna august, iar Braila s-a situat pe locul doi la elevi sanctionati, dupa Bucuresti, un loc deloc onorant. Ca situatia nu reflecta realitatea, pare sa nu intereseze pe nimeni.
Elevii ajung sa fie exmatriculati din cauza familiilor dezorganizate din care provin si a lipsei banilor
Din situatia statistica a ISJ nu am putut avea cifre concrete, corecte referitoare la miscarea elevilor sau la sanctiunile primite de ei in anul scolar 2007-2008. Singurul lucru care reiese, cit de cit, din statistica ISJ-ului este acela ca in liceele brailene au loc cele mai multe acte de indisciplina.
Curiosi, totusi, sa aflam cum se prezinta situatia la "capitolul indisciplina" in grupurile scolare si care sint principalii factori ce influenteaza negativ elevii, reporterii "Obiectiv - Vocea Brailei" au discutat cu citiva dintre directorii unitatilor de invatamint.
Din cele spuse de conducatorii institutiilor, cel mai adesea elevii lipsesc de la scoala si ajung, in cele din urma, sa fie exmatriculati din cauza ca provin din familii dezorganizate, parinti divortati, plecati sa munceasca pe meleaguri straine sau din pricina posibilitatilor financiare reduse. Parintii aleg sa plece in Spania sau Italia pentru a putea oferi copiilor un trai decent, dar ii lasa pe acestia in grija rudelor. Tristi, singuri, fara sprijinul si mingiierea mamei sau a tatalui, adolescentii lasati in voia sortii de multe ori se abat de la calea dreapta. Educatia copiilor ai caror parinti sint plecati la munca in strainatate se face pe messenger sau prin telefon. "Noi am avut in jur de zece mustrari scrise, sase preavize la ciclul superior si sase exmatriculari. In cele mai multe cazuri absentele elevilor se datoreaza lipsei de interes a familiilor, a familiilor dezorganizate sau din cauza ca parintii pleaca in strainatate, iar copiii au tendinta de a-i urma. De curind, la una dintre clasele de a IX-a, a venit o doamna psiholog. In momentul in care i-a intrebat pe elevi citi parinti sint plecati afara, au ridicat mina cinci, sase. La cea de-a doua intrebare, citi parinti sint despartiti, au ridicat mina in jur de zece elevi. In total, mai mult de jumatate de clasa se confrunta cu astfel de probleme. De altfel, elevii mai renunta la scoala si pentru ca sint din judet, iar parintii nu ii pot sustine din punct de vedere financiar", a punctat directorul Grupului Scolar "C. D. Nenitescu", prof. Mioara Gurau.
De aceeasi parere este si directorul Grupului Scolar "Gh. K. Constantinescu", prof. Maria Risnoveanu: "Din cei 1.500 de elevi, noi am avut 72 de exmatriculati. Principala cauza este starea socio - economica a familiei. Nevoile materiale ii determina pe unii sa mearga la munca si lasa la o parte studiul. Cei mai multi copii care vin la grupurile scolare provin din familii nu tocmai bune. Majoritatea elevilor isi completeaza cei sapte ani de acasa prin educatia pe care le-o dam noi, la scoala. Am intilnit situatii in care elevii nu stiau nici datele de nastere ale parintilor, nu stiau sa spuna "La Multi Ani", iar vocabularul lasa de dorit. Acum ceva timp am avut un caz, o eleva de clasa a XII-a, care avea parintii plecati in strainatate. Injura totii profesorii, avea un limbaj extrem de vulgar si a fost exmatriculata. Noi facem tot ceea ce ne sta in putinta, psihologul scolar ii convoaca tot timpul sa vina la cabinet pentru a comunica, a socializa, dar nu-i putem salva pe toti."
La Grupul Scolar "Panait Istrati" au fost exmatriculati 38 de elevi de la clasele a XI-a, a XII-a si a XIII-a ruta progresiva. Pentru cei mai multi, aceasta a fost consecinta numarului mare de absente acumulate. "Din cauza situatiilor materiale precare renunta la scoala in favoarea unui job", ne-a spus si directorul de la "Istrati", prof. Elena Comisan.
Asadar, in majoritatea cazurilor, elevii ajung sa fie exmatriculati din cauza lipsei banilor si a educatiei incomplete oferite de parintii care au ales sa mearga la munca peste hotare. De cele mai multe ori, aceste situatii grele prin care trec elevii isi pun amprenta si asupra performantelor scolare, astfel ca la aceste scoli promovabilitatile la examenele nationale lasa de dorit. Daca ISJ ar fi putut oferi o situatie clara cu aceste sanctiuni primite de elevi, poate ca s-ar fi putut lua niste masuri care sa se dovedeasca eficiente. Asa, fiecare scoala incearca, prin propriile metode, sa-si rezolve problemele, fara sa existe un program clar, coordonat de la nivelul ISJ.
