La nivel global sumele alocate de actorii statali pentru servicii medicale au crescut din 1980, primele poziţii la acest capitol fiind ocupate, în prezent, de SUA, Elveţia şi Norvegia, care alocă 16,9%, 11,1%, respectiv 8,9% din PIB pentru sănătate, arată ultimele date prezentate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), scrie agerpres.ro.
Conform studiului, Statele Unite cheltuiesc pentru servicii medicale 8.713 de dolari de persoană. Spre comparaţie, Turcia şi India alocă mai puţin de 1.000 de dolari anual pe cap de locuitor. România nu apare în acest clasament, nefiind membră OCDE.
Stil de viaţă
Cheltuielile din domeniul sănătăţii acoperă o largă arie, de la salariile medicilor şi ale personalului medical, până la asigurarea unor servicii medicale costisitoare, subvenţionarea produselor farmaceutice şi administrarea spitalelor. Costurile farmaceutice sunt o componentă majoră a costului total, statele membre OCDE alocând în 2013 circa 800 de miliarde de dolari în acest scop, adică aproximativ 20% din costurile totale ale serviciilor medicale.
Primele zece state din lista OCDE cheltuiesc cel puţin 8.9% din PIB pentru servicii medicale. Diferenţa între SUA şi ţara de pe locul 10, Canada, este însă semnificativă. Canada cheltuia 10,2% din PIB în 2013 pentru sănătate, adică aproximativ 4.351 de dolari de persoană, în timp ce în SUA procentul alocat din PIB era în acelaşi an de 16,4%, adică 8.713 dolari pentru fiecare cetăţean american. În mod firesc, ţările care alocă procente însemnate din PIB pentru sănătate dispun şi de cei mai performanţi indici de sănătate a populaţiei. Spre exemplu, din cele zece ţări care cheltuiesc cel mai mult pentru sănătate, şapte înregistrează rate ale mortalităţii infantile sub media OCDE. În mod similar, opt dintre cele zece înregistrează o speranţă de viaţă mai ridicată decât media de 80 de ani şi 6 luni din ţările OCDE.
Relaţia dintre cheltuieli şi rezultatele obţinute nu este însă una de condiţionare directă. La nivelul ţărilor intervin factori de comportament sau de stil de viaţă care au influenţe majore asupra rezultatelor obţinute de sistemele medicale - aşa cum ar fi alimentaţia, consumul de alcool sau fumatul. Astfel, deşi SUA cheltuiesc cel mai mult pentru sectorul medical, speranţa de viaţă a unui american este mai mică de 79 de ani - adică sub media statelor OCDE - şi cea mai mică dintre statele care cheltuiesc cel mai mult pentru sănătate. În cazul americanilor se remarcă faptul că puţin mai mult de 35% din populaţia adultă suferă de obezitate, un nivel mult mai ridicat decât în oricare dintre celelalte 43 de ţări cuprinse în studiul OCDE.
Speranţa de viaţă
Primele zece poziţii în clasamentul statelor cu cele mai mari sume pentru serviciile medicale sunt ocupate în ordine de SUA, Elveţia, Norvegia, Olanda, Suedia, Germania, Danemarca, Austria, Luxemburg şi Canada. În cazul Statelor Unite, la o alocare din PIB de 16,4% pentru sănătate, echivalentă cu 8.713 dolari pe cap de locuitor, se înregistrează o speranţă de viaţă medie de 78,8 ani şi o rată a obezităţii de 35,3%.
În Elveţia, unde sănătatea primeşte 11,1% din PIB, adică 6.325 de dolari pe cap de locuitor, rata obezităţii este de doar 10,3%, una dintre cele mai reduse la nivel mondial, speranţa de viaţă fiind de aproape 83 de ani. Trebuie menţionat că Elveţia asigură servicii medicale pentru toţi cetăţenii săi.
Pe locul trei se află Norvegia, unde sănătăţii îi revine 8,9% din PIB şi respectiv 5.862 de dolari pe cap de locuitor. Aici rata obezităţii este de 10% iar speranţa de viaţă, de 81,8 ani. La fel ca şi în cazul altor ţări europene, serviciile medicale sunt universale în Norvegia. Printr-un acord cu UE, toţi cetăţenii UE dispun de servicii medicale gratuite în Norvegia, iar imigranţii clandestini au dreptul doar la servicii medicale în regim de urgenţă. În ceea ce priveşte numărul personalului medical raportat la populaţie, Norvegia este imediat sub Elveţia, cu aproape 17 asistente medicale şi aproape 4 medici la 1.000 de locuitori.
Locul patru îi revine Olandei (11,1% din PIB alocat sănătăţii, respectiv 5.131 de dolari pe cap de locuitor), unde rata obezităţii este de 11,1%, iar speranţa de viaţă este de 81,4 ani. Cetăţenii olandezi, cu excepţia cadrelor militare, sunt obligaţi printr-o hotărâre din 2006 să achiziţioneze pachete de asigurări medicale, însă costurile acestora, în proporţie de până la 94,8% sunt acoperite de guvern. Rezultatul? Aproape 60% dintre olandezii cu vârsta de peste 65 de ani susţin că au o stare a sănătăţii bună, un procent considerabil mai mare decât media de 43,4% din ţările incluse în acest studiu de OCDE.
