Cu multe se poate lauda presedintele Consiliului Judetean Braila, Gheorghe Bunea Stancu, numai cu tactul, nu. La el, ce-i in gusa, si-n capusa, si daca auzi ce-i in gusa, te speri de ce capuse poate imagina. De cind s-a cocotat pe scaunul de presedinte, in Consiliul Judetean, a renuntat la munca de santier, dar nu a renuntat si la modul de abordare specific, astfel incit si acum, persoana lui, cu o sala de Muzeu sau cu holul unei biblioteci se potrivesc ca nuca-n perete. Cit de tare este nuca lui Stancu am avut ocazia sa ne convingem zilele trecute, cind acesta a fost nevoit sa petreaca in doua zile, in Muzeu si Biblioteca, mai multe ore decit a petrecut in viata lui intreaga de pina acum, in asemenea lacasuri de-a dreptul plicticoase pentru o persoana care-si gaseste placerile personale mai mult in sporturi tineresti. Poate de aceea si emotia care l-a incercat in orele in care a trebuit sa asculte lungi discursuri intelectuale, la jubileul Muzeului Brailei, dupa care si-a spus si el cuvintul - greu cuvint - in calitate de finantator. Cum intilnirea cu atitia intelectuali l-a marcat, cind i-a venit rindul sa zica si el ceva de cultura, Stancu a vorbit cu admiratie de poetul Panait Istrati si a aplaudat frenetic, atunci cind un alt vorbitor a opinat ca presa se ocupa numai de prostii, gen furturi si violuri, atunci cind ar trebui sa faca educatie masei mari a populatiei. Nu stim de ce ar vrea presedintele CJ sa faca ziarele educatie, mai ales ca el, unul, nu le citeste, dar, ca sa-i facem hatirul! Incepem lectiile de educatie, prin a preciza ca Panait Istrati a scris altceva decit poezii. Ce anume a scris, aflati in ziarul de miine! Poimiine vom scrie despre unul, Eminescu. Si la jubileul Bibliotecii Judetene, presedintele CJ a dat cu bita in balta, declarind, la momentul festiv, ca institutia a facut ceva, pina acum, dar nu asa mare lucru, si anuntind din nou ca o va muta la periferie, ca sa le fie clar tuturor ca nu se-mpiedica el de-un ciot - fie el si cultural -, cind e vorba sa-si duca la bun sfirsit proiectele (personale). Daca tacea, filosof (de genul lui Gigi Becali) raminea! Si mai jenant a fost ca, la murmurele dezaprobatoare ale asistentei - care numai la o asemenea palma peste fata nu se astepta, la sarbatorirea unui jubileu al Bibliotecii -, s-a ridicat sa apere proiectul lui Stancu insasi Rodica Draghici, directorul in persoana. Nu ca s-ar fi asteptat cineva ca aceasta sa-si exprime dezaprobarea fata de declaratiile presedintelui CJ, dar ca sa vina cineva in casa ta, la petrecerea ta, sa-ti spuna ca esti mediocru si sa te trimita la gara - pardon, la fosta cantina de la periferie - iar tu sa te grabesti sa-ti faci bagajele, pe motiv ca persoana iti vrea binele, chiar ca este de speriat! Acum, nu-i greu de inteles ca, pina la urma, Draghici isi apara scaunul - pe care, pentru a-l pastra, este gata sa-l mute dintr-un birou ultracentral, tocmai la periferie, intr-o cantina dezafectata - dar, pina la urma, si compromisul are o limita, mai ales cind vorbim despre oameni care citesc si care se pleaca in fata celor care socotesc pe degete volumele rasfoite.
P.S. Sa fi gresit noi si sa se fi referit Stancu la faptul ca romanul e nascut poet si, prin deductie logica, inclusiv Panait Istrati e poet?! Nu, deja devenim prea profunzi!
P.S. Sa fi gresit noi si sa se fi referit Stancu la faptul ca romanul e nascut poet si, prin deductie logica, inclusiv Panait Istrati e poet?! Nu, deja devenim prea profunzi!
