Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, este poziţionat aproape de vârful piramidei într-un top realizat în funcţie de numărul de imobile deţinute de şefii judeţelor din România. Topul a fost realizat de redactorii de la "econtext.ro". Conform site-ului amintit, Stancu se află pe locul doi pe ţară, cu un număr de cinci imobile (un apartament, un spaţiu comercial şi trei case) şi este depăşit doar de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, PDL-istul Alin Tise, care deţine şapte locuinţe (şase apartamente şi o casă). Cei 41 de preşedinţi care apar în top deţin 89 de case, ceea ce înseamnă peste două imobile de şef de judeţ. Singurii care nu o duc foarte bine la acest capitol sunt Dragoş Benea (PSD Bacău) şi Edita Lokodi (UDMR Mureş), care s-au clasat pe ultimele două locuri deoarece în declaraţiile lor de avere nu figurează că ar avea măcar un imobil. Din acelaşi clasament mai reiese şi că PSD-iştii conduc detaşat, atât la case, cât şi la suprafaţa acestora. Cei 17 preşedinţi din partea PSD au 38 de case, care ocupă 8.167,75 metri pătraţi, în timp ce şefii democrat-liberali, 14 la număr, deţin 36 de locuinţe, ce măsoară 5.477,25 metri pătraţi. Potrivit declaraţiei sale de avere, cele cinci imobile ale lui Gheorghe Bunea Stancu ocupă 870,99 metri pătraţi, depăşindu-i pe mulţi dintre ceilalţi preşedinţi CJ din ţară şi la acest capitol, inclusiv pe Alin Tise, liderul topului pe segmentul număr de spaţii.
În altă ordine de idei, şi preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, (PSD) figurează în clasamentul amintit, însă el ocupă doar locul 13, cu două apartamente şi o casă cu o suprafaţă totală de 394 de metri pătraţi.
La conturi şi salarii Stancu stă mai prost
Topul amintit nu este primul de acest gen realizat de "econtext.ro" în ceea ce îi priveşte pe şefii consiliilor judeţene. Site-ul a mai realizat două clasamente legate de banii pe care îi au în conturi preşedinţii de CJ şi de salariile acestora. Potrivit sursei menţionate, la aceste două capitole şeful CJ Brăila nu mai stă la fel de bine. Gheorghe Bunea Stancu ocupă locul 9 în topul banilor din bănci, având suma de 242.427 lei şi se află pe poziţia 29 în ceea ce priveşte salariul, care i-a mai scăzut. Dacă în anul 2009 venitul anual al acestuia era de 52.959 de lei, în 2011 salariul i-a ajuns la 48.548 de lei. În ceea ce priveşte acţiunile deţinute de Stancu la S.C. BURSAGRIROM S.A. Brăila, SIF Banat-Crişana, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Muntenia şi SIF Oltenia, în 2011 politicianul nu a mai declarat valoarea totală la zi a acestora. În 2010, însă, acţiunile nu scăzuseră cu niciun dividend, iar veniturile acumulate de pe urma acestora au fost de 9,5 miliarde lei vechi. Un alt lucru demn de menţionat legat de averea preşedintelui CJ o reprezintă colecţia acestuia de bijuterii. Din declaraţia sa de avere reiese că şi în 2011 Stancu deţine acelaşi număr impresionant de bijuterii, unele dobândite între 1974 - 2005, altele între 2005 - 2009, valoarea estimată a acestora fiind de 7.500 euro, respectiv 3.000 euro. De asemenea, trebuie amintiţi şi cei 27.666,16 lei, care reprezintă venitul din dividendele deţinute la S.C. BURSAGRIROM S.A. Brăila, bani pe care însă preşedintele CJ a ales să nu-i ridice încă, precum şi venitul soţiei sale într-un an, care este de 19.246 de lei. Legat de topurile "econtext.ro", la capitolul bani în conturi, primul loc este ocupat de preşedintele CJ Braşov, Aristotel Cancescu, cu suma de 3.873.850 euro, iar cel al salariilor, de Lokodi Edita din Mureş.
Pe locul 33 la terenuri
Acelaşi site menţionat mai sus analizează şi cât pământ deţin cei aflaţi la şefia consiliilor judeţene, relevând şi la acest capitol averi impresionante. Cel mai bogat în acest sens este Paul Stănescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt, care deţine pământuri ce se întind pe o suprafaţă de 353.300 metri pătraţi. Următorul loc este ocupat de Vasile Mihalachi, şeful CJ Vaslui care se laudă cu posesia a aproape 200.000 metri pătraţi de teren. În ceea ce-l priveşte pe Gheorghe Bunea Stancu, chiar dacă nu ocupă o poziţie fruntaşă în acest top al pământurilor, nu este nici rău poziţionat. Acesta este situat pe locul 33, între preşedinţii CJ Dâmboviţa şi Bacău, şi deţine şapte terenuri intravilane, care au o suprafaţă totală de 3.159 metri pătraţi (şase în zona centrală şi unul în Vărsătura). Conform jurnaliştilor "econtext.ro", doar primii şapte preşedinţi CJ ce apar în clasament au peste 10 hectare de teren de fiecare. La polul opus al topului, cu cele mai mici suprafeţe de teren, sunt Eugen Chebac (CJ Galaţi) şi Marius Balu (CJ Mehedinţi), fiecare deţinând 1.000 de metri pătraţi de teren. Cel mai prost la acest capitol stau trei presedinţi de consilii judeţene care, conform topului, nu au terenuri declarate. Este vorba despre Ion Dumitrel (CJ Alba), Ion Prioteasa (CJ Dolj) şi Sorin Frunzăverde (CJ Caraş-Severin).
Ancheta ce-l vizează pe preşedintele CJ Brăila continuă
Anul 2011 i-a adus şefului Consiliului Judeţean şi câteva bătăi de cap serioase. Mai exact, în urma unei anchete desfăşurate pe trei luni de zile, A.N.I l-a acuzat că ar fi băgat în conturile "Concivia" peste 600.000 de euro din bani publici. Reamintim că, în urmă cu câteva luni, inspectorii A.N.I. anunţau prin intermediul unui comunicat faptul că Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al CJ Brăila, "a semnat un număr de 5 contracte, în valoare totală de 2.731.038,86 lei (fără TVA) - aproximativ 638.212 Euro (fără TVA), încheiate de către Consiliul Judeţean Brăila cu S.C. CONCIVIA S.A. (societate în cadrul căreia S.C. BURSAGRIROM S.A. este acţionar majoritar, iar domnul Stancu Gheorghe Bunea deţine calitatea de acţionar majoritar în cadrul S.C. BURSAGRIROM S.A.), încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei". În prezent, despre această anchetă nu se mai aude nimic. Legat de toată această problemă, în momentul aflării acuzelor, Stancu le-a declarat jurnaliştilor presei naţionale că A.N.I. nu are dovezi clare împotriva lui şi că faptele nu se confirmă.
