Să reuşeşti performanţa de a scoate profit net în mod constant, de 1 milion de euro anual, pe perioadă de criză, este de invidiat. Ei bine, i-a reuşit foarte bine această figură lui Gheorghe Bunea Stancu, care a performat constant cu firmele deţinute direct şi indirect, pentru că s-a plasat la nivelul de excelenţă "anul şi milionul de euro". Mai precis, "anul de mandat şi milionul de euro", pentru că, nu-i aşa, el este preşedintele Consiliului Judeţean încă din 2004. Controverse legate de firmele sale şi secretul succesului în afaceri prin conectare la conducta de bani publici au existat dintotdeauna. Ba chiar, dacă vă amintiţi, şi Autoritatea Naţională de Monitorizare a Achiziţiilor Publice şi-a aruncat un ochi peste afacerile lui Stancu. Însă legături mai clare între funcţia de conducere şi reuşita în afaceri, cel puţin în ultimii 4 ani de mandat, chiar că nu se poate! Păi cum altfel să interpretăm faptul că, din 2008 încoace, afacerile lui Stancu se menţin constant la un nivel ridicat de profit chiar şi când întreg mediul de afaceri local suferă sub efectele crizei financiar-economice?
Este arhicunoscut faptul că prin intermediul firmei "Bursagrirom", unde Bunea Stancu este acţionar majoritar cu 62,51%, primul om în judeţ controlează indirect societăţile "Concivia", "Hercules" şi "Istru". Acest trio produce de câţiva ani buni câte 1 milion de euro anual, bani care, într-un final, se contorizează şi în conturile preşedintelui CJ Brăila. "Concivia", de exemplu, este unul dintre cei mai importanţi antreprenori pentru lucrări de construcţii şi a reuşit să câştige milioane bune la licitaţii de lucrări pe bani publici. De altfel, se laudă că deţine o cotă de 70% din piaţa locală de profil. "Hercules" este un actor cu greutate pe scena locală în domeniul portuar şi transporturi navale, în timp ce "Istru" deţine importante spaţii de alimentaţie publică în care funcţionează restaurante, baruri şi cofetării (10% cotă de piaţă).
O statistică multianuală având la bază datele financiare declarate de cele trei firme pe pagina de web a Ministerului Finanţelor arată că aceste societăţi reuşesc în ultimii ani să scoată profit net între 4 şi 5 milioane de lei. Iar această performanţă se vede clar în 2008, când, cumulat, cele trei companii au realizat un profit net de 4,57 milioane de lei, adică 1,24 milioane de euro (la cotaţia din 2008 a monedei europene). În anul următor, ştacheta profiturilor s-a ridicat la 5,48 milioane de lei, adică aproape 1,3 milioane de euro (la cotaţia din 2009). Totuşi, în 2010, nivelul de profit al trio-ului a scăzut un pic la 4,047 milioane de lei (aproape 1 milion de euro), însă a urcat vertiginos anul trecut, când firmele au raportat un profit de 4,94 milioane de lei, adică 1,16 milioane de euro la cotaţia din 2011 a monedei europene. Trebuie precizat că până la boom-ul economic din 2008 al trio-ului, reuşitele au fost mai modeste, adică doar 1,5 milioane lei în 2007 (0,45 milioane euro la cotaţia din acel an), sau 1,86 milioane lei în 2006 (0,52 milioane euro la cotaţia din acel an). Anterior lui 2006, se poate observa că acestor societăţi a început să le meargă bine începând cu anul 2000, când aveau profit de sute de mii de euro. Trendul ascendent s-a menţinut până în 2003, când profiturile acestor societăţi au intrat în regres, dar şi-au revenit surprinzător în 2004 - primul an de mandat al lui Stancu la cârma judeţului, când a atins cota de 1 milion de euro cumulat.
8 ani de mandat - 11 milioane de lei profit net!
Un calcul cu întindere pe perioada de 2004 - 2011 arată că aceste trei firme au realizat profituri multianuale de aproape 30 milioane de lei, raportat la o cifră de afaceri de 480 milioane de lei. În mod evident, cel mai mare aport l-au avut "Hercules" şi "Concivia", prima cu 13 milioane de lei, iar a doua cu 12,28 milioane de lei. Diferenţa de numai 4,4 milioane a fost aportul "Istru". O defalcare pe ultimii 4 ani demonstrează că cei mai mulţi bani s-au făcut în acest mandat, pentru că în perioada 2008 - 2011 "Concivia" a avut o contribuţie de 7,38 milioane lei profit net, "Hercules" de 9,07 milioane lei, iar "Istru" de 2,61 milioane lei.
Dacă ducem mai departe calculul, pornind de la profiturile realizate în cei 8 ani de mandat şi respectând cotele ce revin firmei "Bursagrirom" şi prin aceasta direct şefului CJ Brăila, rezultă că Stancu este mai bogat cu 11,14 milioane de lei, echivalentul a circa 2,5 milioane de euro. Totuşi, trebuie menţionat că profiturile nu au fost împărţite între acţionarii grupului condus de Stancu, întrucât s-a mers pe varianta reinvestirii profiturilor obţinute. Din acest considerent, suma de 11,14 milioane lei reprezintă doar o estimare a banilor ce i s-ar fi cuvenit primului om al judeţului, dacă acesta ar fi optat pentru varianta de a încasa "potul" multianual provenit din dividende.
"Brăila, să fii sănătoasă!"
Pentru că am amintit la început de "ochiul" aruncat de către Autoritatea Naţională de Monitorizare a Achiziţiilor Publice peste contractările pe bani publici făcute de Consiliul Judeţean Brăila, vă reamintim, pe scurt, povestea. "În urma campaniei derulate împreună cu ProTV, legată de achiziţiile publice realizate de unităţile spitaliceşti aflate în subordinea consiliilor judeţene, a fost descoperit şi cazul de la Brăila. Mai precis, este vorba despre o societate controlată indirect chiar de către preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, care a ajuns să câştige lucrări de la instituţia condusă de acelaşi personaj. Acest aspect a fost sesizat colegilor de la ANI, care acum anchetează cauza", ne-a declarat în 2010, Ioana Teodorescu, purtătorul de cuvânt al ANRMAP. Cu ocazia campaniei a fost demascată maniera în care preşedintele CJ Brăila a manevrat banii publici astfel încât mare parte din ei parte au ajuns în conturile firmelor controlate de preşedintele CJ Brăila. Cazul concret la care s-a făcut referire în materialul respectiv a fost legat de "Concivia", care a câştigat licitaţia la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie, banii fiind obţinuţi din fonduri europene. "Un program regional de 2 milioane de lei, adică aproape 500.000 de euro, din care prima tranşă - un sfert - adică 5 miliarde lei vechi, adjudecate de firma în care Stancu este acţionar. Societatea şi-a asumat că termină modernizarea în trei luni. A fost unul dintre criteriile prin care a câştigat licitaţia. Odată semnat contractul, s-a ales praful de termenele şi obligaţiile firmei. Firma a câştigat pentru că a promis că termină lucrarea în trei luni, deşi avea preţuri mai mari decât cel puţin una dintre firmele participante, cu aproape 10%. Or, câtă vreme termenul n-a fost respectat şi nici contractul reziliat, spitalul cheltuieşte mai mult cu 10%, bani care s-ar fi folosit pentru a îmbunătăţi alte servicii ale spitalului", se menţiona în ancheta celor de Pro TV.
Acum, cazul se află pe rolul instanţelor bucureştene, un nou termen în procesul preşedintelui CJ Brăila cu Autoritatea Naţională de Integritate fiind stabilit pentru finele acestei săptămâni.
Oamenii preşedintelui
Nici partenerii de afaceri ai actualului preşedinte CJ Brăila nu dovedesc prea mult respect când vine vorba despre reglementările legale. Numele PNL-istului Sorin Costin, consilier local municipal, cel care controlează, împreună cu Gheorghe Bunea Stancu, operatorul portuar brăilean "Hercules" SA, a fost implicat într-o afacere suspectă, legată de acapararea unor porţiuni de teren de pe malul Dunării. După cum v-am informat într-un număr recent al cotidianului nostru, două firme controlate de rude ale lui Costin - "Madystour" SRL şi "Range Trans" SRL, au intrat în conflict cu Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), după ce au ocupat două suprafeţe de teren pe malul Dunării şi au început să construiască debarcadere, fără a solicita în prealabil autorizaţiile necesare. Anul trecut, "Madystour" a fost amendată de ANAR cu 10.000 lei (100 milioane de lei vechi), iar "Range Trans" a primit, de la aceeaşi instituţie, o sancţiune de 40.000 lei. Între timp, în ciuda problemelor cu legea, "Madystour" a reuşit să finalizeze amenajarea a 160 metri de mal, lângă vechea Bază Nautică, în vederea înfiinţării unui port destinat ambarcaţiunilor de agrement. "Range Trans" a continuat, de asemenea, lucrările de amenajare a 310 metri de mal, chiar şi după ce a fost sancţionată. Abia la începutul lunii mai 2012 a încetat construcţia, după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila i-a respins definitiv procedura de obţinere a autorizaţiei de mediu, pentru începerea lucrărilor înainte de primirea avizelor necesare. Cert este că, deşi nu au respectat procedurile legale, cele două firme au ocupat cu tupeu porţiuni destul de mari din malul brăilean al Dunării, încheind nişte contracte de închiriere cu un serviciu aflat în subordinea Primăriei.
De numele societăţii "Hercules" şi, implicit, ale lui Costin şi Stancu, s-a mai legat acum câţiva ani o afacere păguboasă pentru stat. Reamintim că, în 2007, "Hercules" acumulase, din chirii, o datorie de câteva miliarde de lei vechi către Direcţia Administraţiei Portului Brăila. DAP solicita în instanţă plata a 10 miliarde. Până la urmă, însă, după ce DAP a fost desfiinţată, fiind înlocuită de o nouă structură - Serviciul Public de Administrare Portuară şi Transport Naval Brăila - datoria s-a redus, ca prin minune, la doar 3 miliarde de lei vechi.
