Imagineaza-ti o sosea cu patru benzi între Braila si Galati, centre comerciale, locuinte, scoli si sedii administrative, un metrou de suprafata între cele doua localitati si un aeroport aproape de Vadeni. O dezvoltare durabila pentru cele doua orase, o sansa imensa pentru câteva milioane de persoane, o poarta de Est pentru Europa. Nu este un vis, nu este o scorneala, nu este o promisiune electorala, ci obiectul unui acord semnat în 2003 de reprezentantii Consiliilor Judetene din Braila si Galati, de primarii celor doua localitati si de un investitor strain.
La ora la care scriu aceste rânduri am pe birou contractele, corespondenta semnata de reprezentantii autoritatilor locale, studiile si proiectele unei investitii de miliarde de euro, care ar fi dat sansa Brailei si Galatiului sa fie la aceasta ora cel mai important pol de crestere din România. O sa scanam o mare parte din aceste acte si o sa le urcam pe www.obiectivbr.ro, asta ca sa întelegem cu totii câti ani am pierdut si cât de important este sa mergem la vot. Fiindca prostia, reaua-credinta si incompetenta unora ne costa pe toti.
"Aeroporto del «Delta del Danubio»"
M-am întors de doua zile de la Constanta, unde am continuat discutia începuta saptamâna trecuta, la Braila, cu Romeo Nunzio, reprezentantul firmei italiene Fin.Co.Ge.Ro Spa. - investitorul strain care de mai bine de 10 ani se încapatâneaza sa faca afaceri în România si unul dintre putinii care încearca sa investeasca la Braila.
În editia noastra din 1 iunie, va prezentam felul în care Fin.Co.Ge.Ro se chinuie din 2006 sa ridice pe faleza Dunarii o constructie impresionanta, ce ar aduce Brailei zeci de miliarde de lei anual, numai din taxe si impozite. Nu mai pun la socoteala oportunitatile legate de turism, afaceri s.a.m.d. Tot din 2006, desi platesc jumatate de miliard anual pentru concesiunea obtinuta în urma unei licitatii publice, italienii se lupta cu obtuzitatea si birocratia administratiei publice locale, dar, mai ales, cu opozitia presedintelui CJ Gheorghe Bunea Stancu, pe care Romeo Nunzio îl acuza de rea-credinta si despre care spune ca se afla în spatele blocarii si tergiversarii investitiilor italiene la Braila. Nunzio considera ca atitudinea de acum a presedintelui Stancu si a arhitectului sef al judetului, Costel Dragan, se leaga, în fond, de esecul celui mai important proiect în care a fost implicata Braila în ultimii 20 de ani: "Aeroporto del «Delta del Danubio» e la sviluppo dell'area intercomunale". "Atitudinea lor de acum îsi are cauzele în acel proiect, cel al aeroportului, care a produs o dauna imensa pentru circa 3 milioane de persoane. Societatea noastra a pierdut niste bani, dar 3 milioane de persoane au pierdut 20 - 30 de ani", apreciaza Romeo Nunzio.
La 31 octombrie 2003, municipiul Braila, ca persoana juridica de drept public, reprezentat de Anton Lungu în calitate de primar, municipiul Galati, reprezentat de primarul Dumitru Nicolae, Consiliul Judetean Braila reprezentat de actualul primar Gabriel Aurel Simionescu (la vremea aceea presedintele CJ Braila), Consiliul Judetean Galati, reprezentat de presedintele Lilion Dan Gogoncea si Fin.Co.Ge.Ro S.p.A. Catania - Italia, reprezentata de Giuseppe Romeo, semnau un acord destinat sa creeze o societate mixta publica si privata, "care sa realizeze un obiectiv destinat sa faciliteze dezvoltarea durabila a municipiilor Braila si Galati, prin realizarea si gestionarea unei statii aeroportuare si a activitatilor complementare si de sprijin pentru aceasta, precum si a unui acord de program pentru dezvoltarea unei suprafete ulterioare (strâns interconectata cu cea precedenta) care sa fie destinata unor activitati comerciale, industriale, artizanale, de servicii (tertiare), de primire si de locuinte", dupa cum se arata în documentul cu pricina, intitulat "Acord de program pentru realizarea aeroportului international si pentru dezvoltarea infrastructurala, industriala, comerciala si în materie de locuinte între municipalitatile din Braila si Galati si Fin.Co.Ge.Ro. S.p.A.". Un document de 15 pagini, care fixeaza, în linii mari, directiile de dezvoltare a celor doua orase în jurul aeroportului.
Nunzio povesteste ca toate cele patru institutii implicate i-au laudat si i-au încurajat pe italieni sa mearga mai departe. "Am semnat acel acord, am pregatit acest studiu si acest proiect care au fost depuse si la Ministerul Transporturilor din partea caruia am primit, de asemenea, felicitari. Ne-au trimis scrisori oficiale în care ne-au spus ca primul pas este ok, sa mergem mai departe. Am mers la Milano împreuna cu reprezentantii acestor patru institutii pentru a întâlni reprezentantii unui fond american dispus sa finanteze proiectul cu 300 milioane pentru prima faza", spune Nunzio. Lucrurile au mers ca pe roate pâna în iunie 2004, când alegerile locale l-au adus în fruntea Consiliului Judetean Braila pe Gheorghe Bunea Stancu. "A venit Stancu în 2004 si totul s-a terminat", rezuma Nunzio efectul ascensiunii lui Stancu asupra proiectului pentru care Fin.Co.Ge.Ro a cheltuit aproape un milion de euro. Fireste, lucrurile nu s-au dus de râpa imediat. În prima parte a mandatului, Stancu semna adresa cu numarul 5196/04.10.2004 prin care comunica Fin.Co.Ge.Ro acordul de principiu al Consiliului Judetean. "La solicitarea adresata Consiliului Judetean Braila, referitoare la raportul asupra verificarilor tehnice si la studiul preliminar, prevazute cu grafice procentuale si planivolumetrice, completate cu randomizarea tridimensionala, va comunicam acordul nostru de principiu. În consecinta, dumneavoastra puteti continua programarea urmatoarelor faze prevazute în realizarea proiectului. Va asiguram si pe aceasta cale de disponibilitatea noastra spre o buna colaborare", se arata în adresa semnata de Gheorghe Bunea Stancu.
"Stancu, la început, a fost de acord, ulterior, din motive obscure s-a împotrivit. Nu am înteles motivele sale neoficiale. Cele oficiale constau în faptul ca ar fi vrut sa faca aeroportul de la Ianca. A facut tot felul de licitatii cu rezultate zero, pentru ca e evident pentru orice investitor faptul ca acolo nu se poate face un aeroport. Si nu s-a facut nimic!", spune reprezentantul Fin.Co.Ge.Ro.
Va reamintim faptul ca fostul aeroport militar de la Ianca a intrat de ani buni în administrarea Consiliului Judetean Braila. Singurul rezultat palpabil a fost acela ca o mare parte din banii publici se duc pentru paza lui, gratie unor licitatii si prelungiri de contracte cel putin suspecte. Beneficiar? Firma de paza a lui Cornel Musat.
Cooperativa "Munca în zadar"
"Romanii spuneau «verba volant, scripta manet». Un proverb pe care Stancu, fiindca este ignorant, nu îl cunoaste", îmi spune Romeo Nunzio. Din pacate, la Braila si cuvintele scrise zboara. În ciuda acordurilor, corespondentei, studiilor si proiectelor, de aeroportul dintre Braila si Galati s-a ales praful. Ce ar fi însemnat, în fapt, aceasta investitie, îmi spune tot Nunzio: "Aici a fost prevazut în mod inteligent, nu neaparat de noi, ci de Uniunea Europeana unificarea oraselor Braila si Galati prin intermediul acestei conexiuni între aeroport si toata zona industriala. Pe baza acestor criterii a început construirea cartierului Siret. Se prevedea, de asemenea, largirea soselei dintre Braila si Galati la 4 benzi. Aici, în zona aceea era linia ferata si s-ar fi putut realiza un metrou de suprafata între Braila si Galati. Cu o sosea de centura s-ar fi ajuns în mod facil dintr-un loc în altul. Iar între aeroport, sosea si cele doua orase ramâne o zona în care s-ar fi putut concentra dezvoltarea celor doua localitati. Locuinte, zone comerciale, industriale. Totul era deja prevazut. Cele doua orase s-ar fi dezvoltat, la fel si localitatea Vadeni. Au fost studiate toate amanuntele, pe fiecare pas în parte. Acea zona ar fi putut sa devina cel mai mare centru de comert pentru tarile din Estul Europei. Era un program care s-ar fi desfasurat pe parcursul a 20 de ani. Într-o prima faza ar fi fost o pista mai mica, apoi un aeroport mai mic. S-a facut un studiu complet, pâna la ultima faza. 20 de ani. S-ar fi adus aici sediile institutiilor din Galati si Braila, institutiile care tin de euroregiune, toate într-un centru administrativ. Aceasta ar fi fost «marea zona a Dunarii». Eu am sugerat construirea cartierului Siret în 2002. Le-am spus ca nu are rost sa dezvolte Galatiul într-o alta directie, ci sa faca un pas catre Braila, în aceasta idee, a unirii celor doua localitati. Atunci a fost prevazuta si statia de epurare pentru a realiza o zona imensa de epurare pentru apa ambelor orase, inclusiv pentru aeroport, iar apa epurata ar fi putut fi reutilizata în agricultura", explica italianul.
Romeo Nunzio considera ca celebrul Combinat siderurgic de la Galati este o fosila industriala, dar ca existenta lui ar ajuta tocmai la dezvoltarea acestui proiect. "El are un singur lucru util: toate materialele care folosesc constructiei sunt acolo. Tot ceea ce s-a acumulat în decenii si decenii este acolo. Reziduurile care au rezultat sunt necesare agregarii maselor de pamânt. S-ar realiza astfel si o bonificatie pentru mediul înconjurator", explica el.
Nu e totul pierdut. Dar... "Romania è complicato. Molto complicato"
Reprezentantul Fin.Co.Ge.Ro apreciaza ca implementarea unui astfel de proiect ar fi mai usoara decât în 2003, pentru ca acum se poate beneficia de fondurile structurale ale UE, însa, dupa câte a patit în România, firma sa nu mai este dispusa sa intre atât de usor într-un parteneriat cu statul român si e la un pas de a lasa totul balta si de a pleca din tara. "Numai daca guvernul va numi un comisar, acest proiect mai este posibil. Printre altele, daca nu se grabesc si se prescrie acest protocol, nu se mai poate utiliza acest sistem. Trebuie luat totul de la capat. Asta înseamna ca toti am pierdut 10 ani", spune Nunzio. "Suntem atât de obositi, încât am început sa vorbim cu avocatii pentru a ne gasi drumul catre iesire, drumul catre casa. Este dificila România. Si va spun asta eu, care vin din Sicilia. Nu dintr-un loc simplu, nu de la Milano. Romania è complicato. Molto complicato", întareste italianul.
Apelul catre Ponta
Doua lucruri ar avea Romeo Nunzio sa-i spuna premierului Victor Ponta, pe care îl considera "o persoana educata, culta". Primul: "Cum poate sa tina în partidul lui elemente ca Stancu? De ce nu îl trimite la o vizita neuro-psihiatrica care sa-i verifice stadiul sanatatii mentale?". Si al doilea: "Daca doreste domnul Victor Ponta sa numeasca un comisar, poate lua aceste proiecte si poate vorbi de dezvoltare europeana, de relansare europeana. Pentru ca asa se relanseaza Europa. Altfel, vom deveni o colonie a Chinei. E vorba si de soarta Europei... Trebuie sa realizam infrastructura care sa depaseasca valoarea manoperei. Si putem realiza asta folosind atuurile know-how-ului, tehnologiei, pozitiei geografice, facilitatilor de transport, apei, pretului scazut al terenurilor. Nu sa facem lucruri stupide ca multe lucruri facute în România, cum a fost, de pilda, parcul industrial de la Braila. Acela a fost un proiect abandonat. De ce? Pentru ca nu avea nicio finalitate. Acelea sunt proiecte care nu sunt gândite în perspectiva. Proiecte care încep si se termina cu ele însele".
Mesajul catre braileni: "Faceti o revolutie!"
L-am întrebat pe Romeo Nunzio daca are un mesaj pentru braileni si iata ce mi-a raspuns: "Mesajul meu pentru braileni este sa faceti o revolutie si apoi sa cereti sa se aplice acest proiect. Pentru ca acest proiect înseamna dezvoltarea unei arii geografice pentru milioane de persoane. O sansa importanta. Este o sansa pentru dezvoltarea turismului, pentru dezvoltarea agriculturii si a industriei. Singurul lucru corect din toate punctele de vedere care se poate face aici este acesta. Fara acest lucru, viitorul nu exista. Uitati-va pe harta Europei si o sa întelegeti importanta acestui proiect. Si cât de mare ar fi aria de influenta".
Faleza Nord. Cartierul Fin.Co.Ge.Ro din ConstantaAm mers la Constanta nu numai pentru a continua discutia cu Romeo Nunzio si pentru a intra în posesia documentelor care stau la baza acestui text (contracte, studii, proiecte si corespondenta oficiala), ci si pentru a vedea cu ochii mei santierul pe care Fin.Co.Ge.Ro l-a deschis pe malul marii. 89 de vile, construite cu o tehnica inovatoare. I-am avut ghizi pe Romeo Nunzio si pe Cristina Ticoi, administratorul Fin.Co.Ge.Ro România, care mi-au explicat cât de mult s-au luptat si la Constanta, cu primarul Radu Mazare, sa poata deschide santierul. A fost nevoie de lungi procese pentru ca Primaria sa-si respecte contractele. Însa a meritat. "Este singura plaja de pe tot litoralul românesc care, în urma procesului de eroziune s-a marit si nu s-a micsorat. Au fost studiati curentii, intensitatea valurilor, felul în care acestea se propaga si se si vede felul în care marea si-a construit singura plaja. Suntem la Constanta, nu suntem în alta parte", îmi spune Cristina Ticoi. Cele 89 de locuinte se ridica pe o fosta groapa de gunoi, transformata ca prin minune într-un cartier de lux, la marginea careia este un loc de întâlnire pentru cormorani, pescarusi, albatrosi si delfini. "În mod constant luam analize din apa si, în comparatie cu restul zonelor, aici ies mult mai bine. Lucrarile pe care le-am efectuat au fost toate realizate cu materiale naturale. Tocmai de aceea s-a creat un filtru care a dus la limpezirea apei în zona", îmi spune Cristina Ticoi. Fin.Co.Ge.Ro a consolidat malul, iar Romeo Nunzio a tinut sa aduca din Catania roca vulcanica din craterul Etnei, pe care sa o foloseasca la design-ul cladirilor. O bucatica din inima fierbinte a Siciliei. "Anul viitor or sa fie toate gata. Lucram în paralel si, dupa cum ati vazut, sunt toate la acelasi stadiu. Apoi, daca proiectele de la Braila nu ies, ne retragem cu totul din România. Il mondo è grande", îmi mai spune Nunzio, înainte sa ne luam ramas bun.
Consiliul Judetean ameninta ziarul "Obiectiv" cu tribunalul"Ne rezervam dreptul de a actiona în judecata Ziarul Obiectiv-Vocea Brailei, care a denaturat si a informat gresit asupra blocarii investitiilor ce sunt realizate în municipiul si judetul Braila", se arata în finalul unui comunicat de presa semnat de secretarul judetului, Nicu Filote, trimis redactiei în urma articolului "Afacerea Fin.Co.Ge.Ro", publicat de ziarul nostru pe 1 iunie. Articolul publicat atunci descria modul în care reprezentantii Consiliului Judetean Braila tergiverseaza eliberarea unui aviz care le-ar permite italienilor sa construiasca un complex imobiliar multifunctional pe faleza orasului. În interiorul comunicatului, Filote descrie succesiunea adreselor oficiale si a întâlnirilor din 2012 dintre reprezentantii investitorilor italieni, precum si bubele pe care Comisia tehnica a CJ le-a gasit în Proiectul Urmanistic Zonal (PUZ) prezentat de Fin.Co.Ge.Ro anul acesta. Atâta doar ca în 2012, Fin.Co.Ge.Ro a prezentat cel de-al cincilea (!) PUZ, pentru fiecare dintre precedentele administratia publica locala gasind nod în papura. Situatia este cu atât mai absurda cu cât, de fapt, investitorul nici macar nu are obligatia legala sa realizeze un PUZ, aceasta revenind Primariei. "Legea spune ca PUZ-ul trebuie realizat de municipalitate. Am acceptat sa realizam noi PUZ-ul, ca un gest de curtoazie fata de Primaria Braila. În schimb, între timp, acest PUZ s-a transformat într-o obligatie, pe care, de fapt, nu o avem", explica Romeo Nunzio capcana în care a picat si felul în care îi este blocata deschiderea santierului. "La Braila începe totul cu o licitatie care s-a repetat de trei ori fiindca noi am fost singurii participanti. Au fost apoi cinci proiecte. Ultimul, cel pe care l-ati vazut saptamâna trecuta, a fost al cincilea. Niciunul nu a fost respins, însa toate au fost tergiversate. Timp de 5 ani!", întareste italianul.
Revenind la amenintarile CJ, trebuie amintit ca nu este pentru prima oara când reprezentantii Consiliului Judetean recurg la intimidari la adresa jurnalistilor. Cel mai nou episod îl are ca protagonist pe presedintele CJ si al PSD Braila, Gheorghe Bunea Stancu, care în ultima sa conferinta de presa a declarat ca dupa alegeri, ziarul "Obiectiv" va deveni un ziar de trista amintire. I-am povestit si lui Romeo Nunzio acest lucru. "Foarte democratic... O persoana care îsi permite sa spuna ca vrea sa închida un ziar pentru ca nu este în linia lui, e bolnava", a comentat el.
Click aici pentru a vedea corspondenta dintre autoritatile locale si Fincogero